Astăzi - de Ziua Dorului, cică, deși aspectul nu prezintă mare importanță în ce mă privește - mie nu mi-e dor, mi-e doar amar.
Oameni buni, nu aduceți copii pe lume dacă nu sunteți pe deplinul deplinului și cu desăvârșirea desăvârșirii convinși că-i veți iubi necondiționat, că-i veți sprijini, că-i veți ocroti și învălui cu dragoste și că vor fi cele mai importante ființe din lume pentru voi.
Atât. Simțeam nevoia să spun asta.
oiiii cu lacrimi in ochi iti spun ca te imbratisez. e fantastic ce legatura poate crea internetul asta, as vrea cumva sa simti ca iti sunt alaturi cu sufletul in astfel de momente.
RăspundețiȘtergereCris
Te simt aproape, Cris, te rog să mă crezi :) Și asta nu de azi de ieri. Nici nu știi de câte ori mi-au fost balsam cuvintele tale, ca și acum...
ȘtergereMulțumesc, mulțumesc, mulțumesc :)
S-ar depopula planeta... Nu că ar fi ceva rău dacă mă uit bine de jur-împrejur. Și eu mă întreb câteodată cum le dă Dumnezeu unora copii și altora... Te îmbrățișez!
RăspundețiȘtergereMda, ai dreptate :) Și totuși, dacă unii s-ar gândi un pic mai bine...
ȘtergerePentru că durerea care se ”plantează” în sufletul copilului revine inevitabil în sufletul adultului, de obicei când se așteaptă mai puțin.
Karma is a bitch, my dear! :)
ȘtergerePăcat însă de sufletul copilului.