Am mai povestit pe aici despre faptul că nu înțeleg motivul pentru care mulți români par să deteste visceral Germania, de cele mai multe ori fără să aibă idee despre ce presupune traiul în această țară. Nu mai reiau subiectul. Am renunțat să mai încerc să-i înțeleg și nici nu intenționez să mai dezbat ceea ce, până la urmă, nu-și are rostul.
În schimb mă miră cei de la polul opus, respectiv cei care par să fi idolatrizat cumva Germania și acum se declară dezamăgiți.
”Oh, dar n-am fi crezut că și-n Germania sunt ambuteiaje pe autostradă”.
”Pfff, dar cine și-ar fi imaginat că trenurile și metrourile au întârziere”.
”Sistemul lor social nu mai e atât de puternic ca odinioară”.
”La tot pasul te împiedici de șantiere stradale interminabile”.
”Sistemul de sănătate nu încurajează prevenția și tinde să se concentreze tot mai mult pe latura profitabilă”.
Etc etc etc. Toate cele de mai sunt sunt adevărate și nici prin cap nu mi-ar trece să susțin contrariul. De altfel, niciodată n-am spus că Germania ar fi o țară perfectă; cât de naivi sunt cei care se declară ”dezamăgiți” că vai mie, nemții așa și pe dincolo? Nu tot oameni sunt? Există vreun motiv de a-i suspecta că-n ei se ascunde vreun Superman undercover?
N-am prins Germania tocmai în perioada ei de strălucire, ci am venit aici în prag de criză economică. S-ar fi zis că dat fiind contextul nu-i ușor să-mi placă țara asta, dar poate tocmai faptul că am cunoscut-o în vremuri mai dificile m-a vindecat rapid de idealism. Am văzut-o și continuu să o văd în mod realist.
Serios, de ce-ai fi surprins de traficul aglomerat, sau de disfuncționalitățile și nedreptățile din mediul social? Mai corect spus, de ce n-ar fi și astea parte din cotidian?
Nu este o țară ideală și sunt încă multe aspecte care-ar putea fi îmbunătățite. Definitoriu este modul în care se încearcă gestionarea lor, iar în privința asta nu se poate spune că oamenii nu se străduiesc.
Rant over 😀.
Postări
4 comentarii:
Știu ce zici :) și eu când îi mai spun mamei de chichițe din astea face vai, dar nu credeam ca și voi aveți probleme din asta.
Plus ca e biasul ăsta ca umblă câinii cu covrigi în coadă în străinătate. Cel mai mult m-a durut (și probabil încă sunt sensibilă la asta) când mi-a zis tata ca am avut noroc când m-am angajat aici prima data. Ca da, cu noroc am trecut de vreo 5-6 interviuri, teste, panel interviu etc.
Asta pentru că a fost valul ăla de români plecați prin străinătate, cred că dacă nu spun prostii, e vorba de anii 2000 și nițel, care atunci când dădeau prin Romania, ridicau in slăvi vestul... În general, nu doar Germania. Evident, mulți făcând-o ori după doar câteva luni de muncă acolo și deci neavând timp sa descopere imperfecțiunile, ori doar pentru a crea invidie...și de acolo s-au construit mitul perfecțiunii vestice... Deci din prostie.
Este totuși drept că unele lucruri merg incredibil de prost și chiar te surprind. Aici vorbesc de Franța, că na...
Biasul ăsta persistă și acum, în ciuda faptului că e atâta informație la dispoziție, așadar oricine are posibilitatea să știe cum stau lucrurile. Mirajul ”Golden West” încă n-a dispărut din conștiința publică...
Cred că ai dreptate, și eu mă gândesc că de-acolo a pornit prejudecata asta că-n Vest nu mai poți de bine, curge ambrozie și nectar la chiuvetă 😀 Și da, avem și aici exemple din plin din categoria celor care te fac să te iei cu mâinile de cap...
Trimiteți un comentariu