Inspir, expir

Nu știu să spun exact cum mă simt, dar în mod cert un pic mai bine decât la precedenta postare. Am încercat să mă odihnesc mai mult, am plănuit ceva frumos care sper să ne iasă și am făcut o plimbare mai lungă, în cursul căreia m-am oprit să miros florile (nici nu-mi mai aduc aminte de când nu mai făcusem asta), am contemplat niște rățuște curtate de rățoi care știau ce vor de la viață și am inspirat adânc aerul cu miros de iasomie și primăvară. 

După cum se vede, a fost frumos și mi-a făcut foarte bine. Cu siguranță, unul dintre factorii care au dus la starea aceea oribilă de epuizare este și faptul că nu petrec suficient de mult timp în aer liber. Cred că ține și de o anumită disciplină a stilului de viață, nu pot da vina exclusiv pe serviciu - după ce vin de la muncă nu mai fac altceva decât să zac, iar în weekend rareori mă urnesc undeva.

Încerc să schimb asta, din moment ce nici măcar balcon nu am ca să pot citi la aer. Balconul e visul meu absolut în materie de locuințe, apropo :)) Când ne vom muta de aici, va fi printre primele puncte pe lista mea de priorități. 

Mno, asta e, mâine e luni, dar încerc să uit de cele cinci zile de muncă și să mă gândesc doar la ce am plănuit frumos. Și la o carte pe care am comandat-o și pe care n-am cuvinte să vă spun cu cât de mult drag o aștept (nu veți scăpa de recenzie, evident :D).