Astăzi se împlinesc zece ani de când am devenit cetățean german.
Concluzii nu am, și nici retrospective nu-mi vine a face. Am povestit de mai multe ori despre drumul meu, și al nostru împreună, aici. Nu întotdeauna ușor, mereu cu muncă și sacrificii, dar cu enorme satisfacții, cu șanse, cu oameni apăruți providențial în viața noastră.
Pot spune însă că sunt foarte recunoscătoare pentru ceea ce mi-a oferit țara mea adoptivă și mă simt mai acasă când aterizez la Hamburg din vacanță și aud limba germană, decât atunci când aterizez la Otopeni.
Este acasă, în toate sensurile. Și, cu toate că nici aici nu vezi pe străzi câini cu Brezel în coadă, mă simt în siguranță. E o țară unde lucrurile funcționează, de cele mai multe ori (chiar dacă mă enervez că, neavând copii, suntem supraimpozitați, sau că ne-a venit o recalculare destul de piperată a cheltuielilor de întreținere pentru anul trecut, sau că șantierele din oraș nu se mai termină de ani de zile, sau, sau).
Unde mai pui că de 7 ani încoace îmi trăiesc un vis de-o viață, acela de-a locui într-un oraș mare 🙂 Și ce oraș!
Da, plouă destul de mult.
Da, cam bate vântul.
Da, nu prea avem zăpadă (nu că i-aș duce prea mult dorul, oricum). Dar știți cum se zice: nu există vreme rea, doar îmbrăcăminte nepotrivită 😀.
Și de asemenea, după cum spune o vorbă, ”nowhere does the sky shine as beautifully gray as in Hamburg” 🩶.
Drept dovadă, cam așa arată la mine în târg, după ploaie 🙂.
Cu adevărat, o binecuvântare. Suntem foarte norocoși. Mulțumesc, Doamne! 🙏
La mulți ani nouă, într-unul dintre cele mai frumoase orașe europene 😍.
Postări
11 comentarii:
Să fiți sănătoși ca să vă puteți bucura împreună de tot ceea ce aveți!
Îmbrățișări,
Petronela
La multi ani sanatosi! E foarte bine ca sunteti acasa, stii vorba, casa e unde ti-o construiesti. Depun marturie pentru frumusetea orasului, unul din cele mai frumoase congrese le-am avut acolo, adoram mersul dimineata jumatate de ora pe langa lac. Si intr-o seara am prins artificii si muzica in gradina publica tot langa congres. Nu stiu daca ati apucat sa mergeti pe insula Helgeland, cu catamaranul din port, e primul loc unde am vazut gannets (scuze, nu stiu denumirea in romana) atat de aproape.
Deja 7 ani ca sunteti in Hamburg! Parca mai ieri povesteai cum ti-ai luat ramas bun de Musiu Sarl. Chiar asa, mai stii ceva de el?
Si daca tu esti acolo de atâta timp, eu de când comentez la tine pe blog? Or fi tot vreo 10 ani, wow!
Cum este cu cetatenia germana? Poti sa ti-o pastrezi si pe cea de origine?
Hai ca sunt tuta! Doar ai scris clar in titlu "dubla cetatenie"! Asa-mi trebuie, data viitoare sa citesc mai atent inainte sa deschid tastatura.
la multi, multi ani cu sanatate in orasul vostru sau oriunde veti alege sa traiti.
Mulțumim din suflet, draga mea Petro! 🤗
Mulțumim mult, SAM! 🙂 Omul a fost pe insulă cu niște colegi de serviciu și de atunci tot trage de mine, dar mi-e teamă de răul de mare (pe care inclusiv ei l-au avut) de pe catamaran. Îmi dau seama că e ridicol să ratez o experiență atât de frumoasă din cauza unei temeri care se poate dovedi complet nejustificată și o să-ncumet la un moment dat...
Nici eu nu știam ce sunt gannets, aflu că sunt gâște de mare (despre care de asemenea nu avusesem idee că există). Asta ar trebui să fie o motivație în plus pentru mine, că mie-mi plac păsăreturile 🤭
Așa este, Jual, zboară anii...
Cu Musiu Șarl am rămas în contact 🙂 Ne scriem în fiecare an de aniversări și mai povestim. Între timp a ieșit la pensie și călătorește destul de mult, inclusiv cel puțin o croazieră pe an.
Nu pot să-ți spun ce mult înseamnă pentru mine faptul că omul ăsta, pe care l-am admirat din tot sufletul, a ales să păstrăm legătura 😊
Tu ești aici cel puțin din 2016 ❤️ Și îți mulțumesc din toată inima pentru că mi-ai rămas aproape.
Referitor la cetățenie, când am depus actele am avut opțiunea de a bifa dacă doresc să o păstrez și pe cea română.
Ba nu ești deloc tută! 🙂
Mulțumim mult! 😍
Corecție: o să mă-ncumet.
Trimiteți un comentariu