Sau mă rog. Un fel de.
În clipa asta, mă gândesc la vreo 3 variante de blogging pe termen scurt:
- fie renunţ temporar la scrisul pe blog; e varianta cea mai nefericită, pentru că-mi face o enormă plăcere să scriu;
- fie scriu rar şi aproape doar ca să mă jelesc; e mai puţin rău decât a nu scrie deloc, dar penultimul lucru pe care l-aş vrea e să intraţi aici şi să găsiţi numai lamentări. Zic "penultimul", pentru că ultimul ar fi să mă las de blog;
- fie scriu pe alte teme, dar mai sec, mai fără vână, mai dietetic (adică fără sare şi piper). Pentru că deocamdată nu mă mai văd în stare de aşa ceva. Deşi cu siguranţă mi-ar face bine să scriu despre altceva.
Poate una din cele trei, poate combinate. Nu ştiu.
Vă rog doar să aveţi răbdare cu mine.
Da, coşmarul devine tot mai groaznic.
Postări
2 comentarii:
Fii puternica, nu e deloc usor prin ce treci, ia-ti timp, plangi descarca-te, fa ce simti, asta e important. Si te gandesti mai apoi la blog. Te imbratisez!
Cris
Ce chestie, Cris.... când am publicat textul ăsta, nu ştiam că sunt ultimele ore de viaţă ale mamei. Şi-n contextul actual, ce bine se potriveşte ceea ce mi-ai scris... este exact ce fac acum: îmi las timp, mă descarc cum şi când simt nevoia şi mă voi gândi apoi şi la blog.
Mulţumesc! :)
Trimiteți un comentariu