Si uite ca am revenit din concediu. A fost indelung asteptat, planuit, "asamblat", discutat. Ca orice concediu. Si a trecut ametitor de repede. Cat ai zice "concediu".
N-am avut cine stie ce aventuri, deci cu regret va anunt ca nu-i mare scofala de povestit. Dar daca n-am avut aventuri, am avut in schimb ganduri. Multe, invalmasite, fiecare idee grabindu-se sa ajunga prima si furand startul.
Din tot amalgamul asta, am extras concluzia ca fericirea nu are domiciliu stabil. Nici aici, in tara mea de adoptie, nici in tara unde m-am nascut si unde, vreme de 27 de ani, a fost "acasa". Cand sunt aici, mi-e dor de acolo. Cand sunt acolo, dupa cel mult cateva zile mi-e dor de aici.
Motiv pentru care am ajuns la concluzia ca fericirea nu e nici aici, nici acolo. E undeva pe drum.
Dincolo de asta (in alt context), am mai ajuns si la concluzia ca unii oameni se maturizeaza degeaba. Si ca imbatranirea e obligatorie, dar intelepciunea e optionala.
Insa despre asta (si despre multe altele) va povestesc zilele urmatoare, cand sper sa adun la un loc si sa ordonez ideile zburatacite. Acum ma grabesc sa comand o pizza, deoarece frigiderul da probe artistice pentru o versiune moderna dupa "Maja dezbracata" a lui Goya. Altfel zis, e gol-golut.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu