marți, 20 decembrie 2011

Incontestabila nedreptatita

Pe Agatha Christie am descoperit-o pe la vreo 13 ani (cu romanul “Zece negri mititei”, care si azi - dupa 18 ani si cateva sute de carti citite – mi se pare un best of in materie de literatura politista) si a fost dragoste la prima lectura. Am inceput sa citesc tot ce puteam gasi scris de ea, l-am simpatizat imediat pe arogantul Hercule Poirot, detectivul cu capul in forma de ou si nu prea am digerat-o pe Miss Marple, care – chiar asa inteligenta si fina observatoare cum e – mi s-a parut intotdeauna o babuta cam exagerat de curioasa si bagacioasa. 

Incercarile mele literare in materie au aparut sub directa influenta a peripetiilor lui Poirot si cu timpul devenisem mai receptiva la unele detalii, de natura sa furnizeze indicii referitoare la identitatea criminalului. As putea spune chiar ca nu mai eram atenta la decorul povestirii, la atmosfera, ci vanam doar indicii.  Fapt care-a fost intr-o vreme destul de distractiv, dar dupa ce am identificat tiparul – caci pana si Agatha Christie are unul – s-a banalizat.

Prima carte de Rodica Ojog-Brasoveanu am citit-o in timp ce locuiam in gazda – cucoana respectiva avea cateva volume. A fost o revelatie. Despre “Buna seara, Melania!” e vorba si tin minte ca am inceput-o intr-o seara si nu m-am culcat pana nu am terminat-o. Am citit imediat si restul cartilor pe care le gasisem in biblioteca onorabilei si apoi am inceput sa caut. Anticariate, librarii, biblioteci. Era o sarbatoare cand faceam rost de-o carte noua: ma instalam comod, imi luam ceva bun de rontait alaturi si citeam cu voluptate, parandu-mi rau pentru fiecare pagina intoarsa, asa cum iti pare rau dupa o pralina Godiva pe care, oricat de mult ti-ar placea gustul, la un moment dat tot trebuie sa o inghiti.

In ceea ce priveste numarul de carti citite, ambele scriitoare sunt "umar la umar" in ceea ce ma priveste: le-am citit integral. N-a scapat niciun roman, nicio nuvela. La capatul a peste o suta (in total) de texte apartinand amandurora, am dat si-un verdict: Rodica Ojog-Brasoveanu este cea careia i s-ar fi cuvenit titlul de "regina incontestabila a romanului politist". Si sunt convinsa ca ar fi fost recunoscuta ca atare, daca ar fi trait in alte timpuri si, mai ales, in alta tara.

Nu e vorba numai de calitatea intrigii, de felul in care se complica actiunea, de drumul parcurs de detectivi pana la identificarea faptasului si de modul cum sunt "dozate" indiciile. Inclusiv in toate aceste privinte, e mai presus de Agatha Christie. Dar dincolo de asta, Rodica Ojog-Brasoveanu avea un umor spumos si irezistibil si o anume arta de a portretiza personajele astfel incat, cu minim efort de imaginatie, ajungeai sa le vezi in fata ochilor. Comicul de situatie, de limbaj, de caracter este magistral (personajul Minerva Tutovan e reprezentativ in acest sens, evident secondat de subordonatul ei, aprioric numit "bietul Dobrescu"). Iar talentul descripriv este…. colosal, pot spune, fara sa-mi fie teama de cuvinte mari. Simti parfumul serbetului de trandafiri, atunci cand scrie despre el.

Avand in vedere toate acestea, parerea mea este ca destinul ei de scriitoare a fost nedrept. Despre cel personal nu comentez, pentru ca nu sunt in masura s-o fac. Dar merita sa fie cunoscuta in intreaga lume. Nazdravaniile profund ilegale ale Melaniei, aventurile motanului Mirciulica cel bautor de rom si amator de "Scufita Rosie" in seri de iarna, stresul locotenentului Dobrescu pisat de Minerva cu probleme de logica si perspicacitate (din categoria "admitand ca ai un elefant alb..."), personaje antologice precum Florence si Serbanica – toti acestia si multi altii s-ar fi cuvenit tradusi in toate limbile pamantului. Si sunt convinsa ca asa s-ar fi intamplat, in alte timpuri si in alt loc.

Departe de mine ideea ca Agatha Christie nu ar fi fost o scriitoare foarte buna. A fost si acest lucru nu poate fi negat de nimeni. Dar Rodica Ojog-Brasoveanu a fost extraordinara.

In afara de cartile din ciclul "Melania Lupu" si "Minerva Tutovan" (pe care le gasiti listate aici), va mai recomand in mod deosebit : "Necunoscuta din congelator", "Poveste imorala" si "O bomba pentru Revelion".  Va veti simti mai relaxati ca dupa o baie in spuma cu aroma de lavanda :)

5 comentarii:

Andreea B (aradeanca.com) spunea...

Disparitia statuii din parc - una din cartile mele preferate

Greta spunea...

@Andreea, bine-ai venit :) Da, si mie mi-a placut cartea de care spui. "Confruntarea" dintre Melania si Minerva e pur si simplu savuroasa :))

A.O. spunea...

Hmm...Facem schimb de carti ? Eu iti trimit tie proza germana (tot asa ca o baie cu spuma ) si tu mie pe Agatha Christie asta romaneasca.... :)

Cartile le citim si le trimitem inpoi bineinteles :) Doar tinem la romanele noastre :))

Greta spunea...

@A.O., cum sa nu, cu draga inima facem :) Am aproape toate cartile ei in format electronic. Iti dau pe mail? :)

A.O. spunea...

Off..cu electronica mai greu...De la anul o sa le pot citi deabia asa.
Dar eu iti trimit cu placere, in forma reala ;)