Leapşa-foileton a ajuns la episodul numărul 13, a cărui temă nu mă stimulează prea mult. Dar dacă m-am băgat în horă, înţeleg s-o joc. De data asta trebuie să vorbesc despre corpul meu şi despre cât de confortabil mă simt cu mine însămi, fizic vorbind.
Hmm. De cele mai multe ori nu mă simt nicicum, adică mi se pare că-s ok, nici prea-prea, nici foarte-foarte. Nici Miss World, nici de pus punga pe cap pe stradă. Ani de zile m-a chinuit gândul că am scolioză, am tratat-o în copilărie cât s-a putut, dar m-a urmărit mereu. M-am împăcat cu ideea abia după unul dintre cei mai reputaţi specialişti în ortopedie spinală din Germania mi-a confirmat anul trecut că deviaţia nu va mai evolua. Asta sunt şi-aici mă termin, cum ar veni. N-o să mă simt niciodată confortabil într-o rochie cu spatele gol şi nici în costum de baie nu-s prea relaxată; mi se pare că "se vede", cu toate că multe persoane m-au asigurat că se vede numa-n cap la mine... Inclusiv medicul se uita anul trecut cam surprins, care-i problema mea, că nu par să am nevoie de consult ortopedic... Bine, asta numai privindu-mă din faţă, că apoi s-a lămurit cum stau lucrurile. Dar e prea târziu pentru a mai corecta ceva; la 35 de ani, sunt prea veche pentru a mai obţine vreo îmbunătăţire :))
Am câteva riduri, câteva fire albe, am şi celulită (e bine să aibă omu' de toate-n viaţă :D), dar nu mă deranjează niciuna din astea. Şi dacă am, ce? N-oi fi singura :)) Sunt zen în privinţa asta, nu folosesc loţiuni-minune anticelulitice (încercasem acum câţiva ani, dar nu m-a ţinut prea mult) şi la crema antirid am renunţat momentan, în favoarea unor produse hidratante. De vopsit mă vopsesc (şaten deschis), eventual peste vreo 30 de ani când firele albe vor predomina poate revin la blond şi cu asta basta.
Port ochelari de la 14 ani şi n-aş mai renunţa la ei. Lentile de contact am avut ultima dată la nunta mea, dar nu mă văd întorcându-mă la ele. Prea multă bătaie de cap, pune-le / scoate-le şi m-aş simţi vulnerabilă şi expusă în absenţa ochelarilor.
Nici sport nu fac, drept că nu am (mare) nevoie. Încă mă ajută metabolismul, iar de alergat alerg destul la serviciu :D Poate nu e cea mai bună atitudine, dar alta n-am deocamdată.
Ce-mi place la mine? Mai nimic în mod deosebit, ceea ce nu înseamnă că mă displac. Da, mi-ar fi plăcut un spate perfect şi poate nişte picioare mai lungi. Dar dacă nu le am, mi-e bine şi aşa. Îmi place totuşi părul, e foarte des, cu firul gros şi vagi bucle naturale.
Cam atât pe tema asta, pe care o găsesc destul de plictisitoare.
Postări
7 comentarii:
Mie-mi place de mine.Fire albe? Da,ies intr-o suvita in crestet,am parul vopsit saten inchis,nuanta naturala este un castaniu cu reflexe roscate vara.Celulita? Serios acuma,cunosti pe cineva care sa nu aiba? Am ceva aparat de masaj si chiar se observa cand il foloseam dar cine mai are timp...Ochelari ? De la noua ani port,sunt mioapa cu vechime si nu ma imaginez cu lentile de contact,am impresia uneori ca m-am nascut cu ochelarii pe nas.Am cateva kilograme in plus dar daca ma ambitionez le dau jos...hmmm...dintii sunt un subiect sensibil din cauza problemelor din copilarie si a unei dentiste nu prea inspirate dar asta este,cine este perfect?
Sport? Ăăă...aici m-as putea da pe brazdă, mi-am propus sa ies cu pustiul si cu cainele la plimbare cu bicicleta.Pustiul cu bicicleta,nu cred ca pot convinge bestia sa pedaleze.
Imi place zambetul tau,toata fața se bucură și ochii iți râd in spatele ochelarilor.Mi-am amintit de poza cu bujori in obrajori,poza din decembrie,dupa concertul de Anul Nou...
Te îmbrățișez,
Carmen
Bine-ai mai zis-o cu ochelarii, exact aşa mă simt şi eu: de parcă m-aş fi născut cu ei. Cum aş putea să trec la lentile, păi ochelarii mă reprezintă :D
Bicicletă, zici? Hm, asta da. Şi noi am tot zis că ne-apucăm de biciclit, dar cu zisul am rămas.
:) Ultimul alineat mi-a adus aşa un zâmbet pe chip şi-n suflet... mi-am amintit instantaneu de seara aceea de vis. Am fost aşa de fericită, îmi ieşea fericirea prin piele :) Mulţumesc pentru că mi-ai reamintit de starea de graţie de atunci... :)
Te îmbrăţişez şi eu, din tot sufletul.
Carmen, esti prea tare! :))) m-ai amuzat cu bestia pedalanta :))
Si zau ca ai dreptate cu poza Gretei de la concert :)
scrisesem un comentariu, dar vezi ce se intampla cand nu ai ochelarii si zici ca te descurci fara ei.. pac dispare in neant. Asadar reluam, in alta ordine ca la mine memoria nu ma tine mult. Sunt convinsa ca e ceva care iti place tare la tine. Sotul meu m-a invatat sa ma iubesc fara complexe, da am celulita si nu imi place sa fiu prea expusa in costum de baie. Eh si cu 10 kg in plus acum, caut la greu creme anticelulita si caut si una antirid ca am sarit de pragul de 30 :))) mie imi place fata mea, chiar daca e nasul mare, si parul, ca nu vrea inca vopsea, si incapatanat a se aseza in bucle. Da' asa per total as zice ca sunt cu 10 kg mai simpatica, si putin modesta :)) port ochelari de la 7 ani, in liceu am fost too cool for glasses, recuperez acum, mi-am luat niste rame rosii sexy :)))
Cris
Ma alatur clubului doamnelor care se plac cu celulita si ochelari! :). Ca-s mandra posesoare a amandurora! :).
Nu degeaba se spune ca intelepciunea vine cu varsta! Pe la 30 de ani as fi schimbat mai multe la mine; acum, sarita un pic de pragul cu 4 in fata, n-as schimba nimic! M-am impacat cu toate defectele! :)
Cris :)) Ramele roşii cred că sunt cool, am şi eu vreo 2 colege care au şi le stă fff bine. Eu însă nu-s atât de curajoasă... şi cumva nu cred că voi fi vreodată. Asta e, rămân clasică şi banală, cu ramele mele metalice şi subţiri :))
Am reţinut expresia "cu 10 kg mai simpatică". O voi adopta! :D
Haha, Thea, join the club! Şi eu sunt mult mai împăcată cu mine acum decât în urmă cu vreo 10 ani, deci pot să sper că am devenit măcar un piiic mai înţeleaptă :))
Banala?!?! Clasica, da, dar pt mine clasic e elegant, stilat :)
Cris
Trimiteți un comentariu