Atențiune, stați așa și nu mișcați. Găsit-am un articol cu sfaturi de carieră menite să te ducă departe-n viață și-am zis să vă împărtășesc și vouă. Că vorba aia, e și păcat să ții ascunse nestemate ca astea.
Așadar, ca să reușim în viață și să fim apreciați pe plantația pe care dăm cu sapa timp de minimum 40 de ore pe săptămână, un domn consultant degrabă sfătuitor și profund cunoscător ne îndrumă să trimitem 7 E-mail-uri pe săptămână.
Luați-vă caiet și plaivaz și notați năprasnic (Haștag #NuMaiFițiSălbatici).
1. Un E-mail de mulțumire
Glăsuiește nenea cu înțelepciune: ”Cum ar fi dacă ți-ai deschide E-mail-ul într-o după-amiază și, între o ofertă publicitară și un mesaj prin care ești rugat să dai un share, este făcut sandviș un mesaj care spune, simplu, mulțumesc?”
Păi, să vedem. În primul rând, E-Mail-ul meu e deschis de când încep lucrul și până termin. Asta așa, în paranteză fie zis. Apoi, eu personal cred că m-aș enerva dacă una-două aș vedea E-Mail-uri de mulțumire. Câte unul când și când, pentru ceva mai ieșit din comun, este arhisuficient (uite de-aia agreez eu formula ”mulțumesc anticipat”). Și-n fond nu suntem la Oscaruri aici, mulțumesc familiei, prietenilor, hamsterului și purcelușului de Guineea. Să-mi fac din asta un obicei săptămânal cred că ar fi deosebit de enervant pentru destinatar(i).
2. Un E-mail către o persoană pe care o admiri
Asta mi se pare o formă clasică de lingușire, pe care n-aș putea s-o pun în practică pentru nimic în lume. Cred că admirația se poate exprima în multiple alte moduri, mai puțin stridente decât un E-Mail cu osanale. Și zic asta amintindu-mi de șeful meu de odinioară, neuitatul Musiu Șarl (pentru care am avut o admirație deosebită, ceva ce n-am mai simțit pentru nimeni de-atunci). Dacă i-aș fi trimis în fiecare săptămână un E-Mail cu lingușeli, aș fi reușit doar să-l agasez și să-l fac să se întrebe dacă nu cumva ar trebui să-mi dea mai mult de lucru, for a change.
3. Un E-mail care ridică moralul cuiva
Nu prea-mi imaginez cum ar trebui să arate chestia asta (și cu atât mai puțin nu văd cum, de ce și cui aș trimite săptămânal așa ceva). Dacă un coleg are o problemă și pot să-l ajut, o fac din toată inima - și probabil asta i-ar ridica moralul, mă gândesc pe bună dreptate. Altminteri, numai așa ca să zic spun ceva acolo mi se pare pe cât de inoportun, pe atât de fals.
4. Un E-mail către o persoană pe care abia ai întâlnit-o
”Intră în contact cu o persoană întâlnită recent la un training sau pe care ai întâlnit-o printr-un prieten comun”, mă bate autorul la cap. Așa, și să-i spun ce? Că mi-a plăcut discursul pe care l-a susținut, că-i admir munca și alte blabla-uri de-astea? Păi ne întoarcem la partea cu lingușeala, despre care tocmai ce vorbeam mai sus. Și să trimit săptămânal așa ceva? Ferească Zamolxis.
5. Un E-mail către un fost coleg de serviciu
De ce-ar fi ăsta un sfat de carieră? Doar nu stau de diplomații și politețuri de carton în timpul programului. Ca să faci networking, cică. Păi, aș zice că pentru asta ai LinkedIn, Xing și alte asemenea. Programul de lucru e ca să prestezi pentru firma care te plătește, basta.
6. Un E-mail expediat joi după-amiaza către șef
Pff, asta-i preferata mea. Cică scopul este să-l scutești de la a-și verifica fiecare angajat în parte înainte de weekend. Eu sper totuși că nu (mai) există asemenea șefi demenți. Îmi și imaginez ce-ar zice Madam șefa de la Paris dacă i-aș da un raport (nesolicitat) în fiecare săptămână, în condițiile în care ea primește în jur de 5-600 de E-mailuri săptămânal.
7. Un E-mail trimis ție în fiecare vineri
Un fel de bilanț personal, cum ar veni. Să notezi ce-ai învățat nou, ce realizări ai avut. Vorba lui Caragiu - ”câte alune-au fost în plan, câte ai cules pe an...”. 🙄 Oh, pentru numele părților intime ale lui Merlin.
Să ne înțelegem - departe de mine să fiu vreun Grinch al relațiilor intercolegiale și știu foarte bine cât de mult contează o vorbă bună. O colegă de la Logistică mi-a făcut ziua mult mai frumoasă doar spunându-mi: ”e o plăcere să lucrez cu tine, pentru că ești întotdeauna gata să ajuți și nu te mulțumești doar să ceri și să pui presiune, cum fac... unii dintre colegi”. Da, m-am bucurat mult să aud asta, însă dacă mi s-ar spune ceva asemănător în fiecare săptămână ar deveni o rutină, mi s-ar părea forțat și nesincer.
Așa. Acum că v-am dat inestimabile sfaturi de carieră 🧐, vă doresc un weekend agreabil. Al meu se împarte între John Grisham și Barack Obama.
sursa bazaconiilor
Postări
8 comentarii:
sper ca ai un weekend fain!
Am citit 3 paragrafe unde mentionai de linguseala :)) e un topic pe care il tot discut zilele astea, se pare ca pierd mult ca nu lingusesc la munca, pe cine trebuie evident. sefu e destul de straight forward, nu trebuie. dar pe altii, mai sefuti, mai persoane care se ocupa de admin, stii tu. Dar nu pot! nu pot, nu iese pe gura, zau. am incercat, ma simt falsa si imi incalc principii. dar pt ca nu o lingusesc pe admin, nu primesc la timp tips and tricks, vouchere gratis; programarea care mi se cuvine... imi vars naduful, ca la munca nu am cui, nu m-ar intelege nimeni.
Cris
Ce citești de la Grisham? Am terminat și eu doua carti de-ale lui :)
Cu un singur punct as fi de acord - sa îți trimiți un mail unui nou venit. Sunt nou venită de 3 luni in firma, cunosc 10% din oameni, doar pentru ca m-am dus eu sa mai bat la uși și sa salut. Cum firma spune ca mai degrabă sa stai acasă decât sa vii la birou, e foarte dificil sa îmi cunosc colegii. Deci, in astfel de context... da! :)
Madalina
Sa trimiți **
Se vede ca de abia m-am trezit 😅
Așa de bine te înțeleg, Cris... nici mie nu mi-a reușit asta niciodată și aproape ajung să spun că uneori mi-aș fi dorit. Dar exact cum spui și tu, nu mi-ar ieși, aș fi probabil stângace și m-aș simți falsă. Asta e, sper să fie de-ajuns așa cum sunt...
Te îmbrățișez :) Până la urmă, cred că esențial e să ne simțim bine cu noi însene.
Am terminat ”Negustorul de Manuscrise” și a fost o dezamăgire. Nu o recomand. E cumva și vina mea că nu am cercetat un pic subiectul în prealabil... dar chiar nu mi-am imaginat că Grisham schimbase macazul.
Eu căutasem un thriller juridic, genul care l-a făcut celebru, dar ”Negustorul de Manuscrise” nici vorbă să fie așa ceva. E o poveste despre mafia manuscriselor rare, care ar fi putut fi foarte interesantă - numai că e scrisă parcă ”pe genunchi”, cu o intrigă prea puțin dezvoltată și o poveste superfluă.
Ce ai citit de el? Mie cel mai mult mi-au plăcut ”Clientul”, ”Firma”, ”Dosarul Pelican” și ”Omul Care Aduce Ploaia”. Nici ”Partenerul” n-a fost rea deloc.
În altă ordine de idei, îți dau dreptate - un mail trimis unui coleg nou poate fi o idee bună și lui cu siguranță i-ar prinde bine. Dar nu săptămânal, totuși... sau, în tot cazul, ar trebui să fie adaptat contextului. De fapt, cred că ceea ce m-a agasat cel mai mult la articolul ăsta a fost impunerea rutinei: musai de trimis 7 E-mail-uri pe săptămână, de parcă e o normă...
Ah, nicio problemă 🙂 Duminică frumoasă! 🙂
Ahhh, da! Săptămânal ar fi prea mult, o data in viața e ok 😊😊 am citit de la el the guardians (îngerii dreptății tradus in ro), publicată destul de recent și mi-a plăcut foarte mult. E despre niste prizonieri nevinovați condamnați la moarte și niște avocați care încearcă sa ii salveze - o recomand! Am mai citit și “Testamentul”, a fost ok dar nu wow - despre un om foarte bogat care moare și se răzbuna pe familia lui, lăsând toată averea fiicei sale “din flori”.
Interesant, nu am citit niciuna dintre ele. Îți mulțumesc pentru recomandare, am să caut ”Îngerii Dreptății” cu prima ocazie 🙂 Chiar mi-e dor de-o poveste autentică Grisham, așa cum știe el să scrie...
Trimiteți un comentariu