Cu toate ca locuiesc de aproape 4 ani in Germania, inca n-am reusit sa ma obisnuiesc pe deplin cu viata realmente civilizata de aici si sa consider a fi normale toate aspectele care, pe vremea cand traiam in Romania, mi s-ar fi parut suprarealiste de-a dreptul.
Cel mai recent exemplu e proaspat si cald, mai exact de azi dimineata si iata despre ce-i vorba.
Cu aproximativ 3 saptamani in urma, cand aveam masina in service, a trebuit ca pentru vreo cateva zile sa ma deplasez la serviciu cu trenul (fiind preluata din gara de o colega, da' asta nu face obiectul discutiei). Oraselul unde trebuia sa ajung este miiiiiic, avand o gara minuscula si cam uitata de lume. In sensul ca nu exista personal la ghiseu (de fapt nu exista nici ghiseu, cel putin nu unul accesibil, cladirea garii fiind inchisa si aratand destul de "in paragina"), iar biletele se cumpara de la automat.
Automat care, de cele mai multe ori, functioneaza. Adica introduci datele referitoare la traseu si ora de plecare, apesi cu tupeu pe "Cumpara", introduci cardul sau bani cash, "Confirmare", dupa care automatul tuseste de 2 ori si biletul este emis. Simplu si eficient.
Ei, dar pe principiul "se intampla si la ei", odata n-a mai fost atat de simplu. De eficient, nici pomeneala. Mai exact, automatul mi-a inghitit banii cu lacomie, dar a tusit in gol, adica n-a emis niciun bilet. M-am uitat urat la el, dar n-a fost impresionat. Pe display a aparut un mesaj care ma anunta ca "in urma unei erori tehnice, biletul dumneavoastra nu poate fi printat". Sublim. Ce te faci, Gogule, in aceasta situatie?
Gogu, adica yours truly, a macinat ceva neortodox printre dinti, dupa care si-a zis ca una si cu una fac doua: de procurat bilet nu am cum sa procur, de ajuns acasa trebuie sa ajung, asa ca ma urc in tren si expun situatia controlorului.
Controlorul, un bondoc cu nume turcesc, a ascultat suspicios relatarea mea, dupa care mi-a cerut un act de identitate. "Locuiti in Germania?" se stropsi el, la vederea pasaportului romanesc. Lamurind aspectul asta, mi-a adus la cunostinta ca pot cumpara bilet de la el (hip, hip, ura), dar: avand in vedere ca el n-are nicio dovada ca automatul e intr-adevar defect, se porneste de la prezumtia ca incerc sa fraudez caile ferate germane. Care este. Motiv pentru care mi-a luat toate datele de contact, urmand ca problema sa fie investigata si, in interval de 4 saptamani, sa primesc o scrisoare in care sa mi se comunice rezultatul. In cazul in care se ajunge la concluzia ca automatul nu a fost defect, trebuie sa platesc o suprataxa in valoare de 40 de euro, pentru ca am urcat fara bilet.
Mi se parea un caz clasic de "prinde orbul, scoate-i ochii" (orbul fiind, in cazul de fata, automatul suferind). Eram destul de convinsa ca va trebui sa platesc, pentru ca, la urma-urmei, poate eroarea fusese numai ceva de moment si daca saracia a functionat bine ulterior, mai dovedeste ca nu functionase daca poti...
Astazi am primit scrisoarea. Mi se comunica faptul ca, in urma verificarilor, s-a stabilit ca intr-adevar automatul de bilete avea o defectiune in ziua respectiva. Mi se cer scuze pentru "inconvenient" si mi se multumeste ca am cumparat bilet (cel pe care-l luasem de la destoinicul controlor).
In final, mi se multumeste si pentru intelegere, cu precizarea ca, din punctul lor de vedere, "case closed".
Ce-ar mai fi de comentat? Nu-mi place s-o spun, dar n-am putut sa nu ma gandesc cum s-ar fi desfasurat lucrurile in Romania, intr-o situatie similara...
(Much) later edit: o cititoare mi-a atras atentia asupra unui aspect pe care omisesem sa-l mentionez: cand automatul cel sugubat n-a functionat, plata biletului nu s-a operat in cont (platisem cu cardul). Am constatat asta ulterior, cand am cercetat soldul. Altfel spus, n-am platit decat o singura data, controlorului, cum era si firesc.
Gogu, adica yours truly, a macinat ceva neortodox printre dinti, dupa care si-a zis ca una si cu una fac doua: de procurat bilet nu am cum sa procur, de ajuns acasa trebuie sa ajung, asa ca ma urc in tren si expun situatia controlorului.
Controlorul, un bondoc cu nume turcesc, a ascultat suspicios relatarea mea, dupa care mi-a cerut un act de identitate. "Locuiti in Germania?" se stropsi el, la vederea pasaportului romanesc. Lamurind aspectul asta, mi-a adus la cunostinta ca pot cumpara bilet de la el (hip, hip, ura), dar: avand in vedere ca el n-are nicio dovada ca automatul e intr-adevar defect, se porneste de la prezumtia ca incerc sa fraudez caile ferate germane. Care este. Motiv pentru care mi-a luat toate datele de contact, urmand ca problema sa fie investigata si, in interval de 4 saptamani, sa primesc o scrisoare in care sa mi se comunice rezultatul. In cazul in care se ajunge la concluzia ca automatul nu a fost defect, trebuie sa platesc o suprataxa in valoare de 40 de euro, pentru ca am urcat fara bilet.
Mi se parea un caz clasic de "prinde orbul, scoate-i ochii" (orbul fiind, in cazul de fata, automatul suferind). Eram destul de convinsa ca va trebui sa platesc, pentru ca, la urma-urmei, poate eroarea fusese numai ceva de moment si daca saracia a functionat bine ulterior, mai dovedeste ca nu functionase daca poti...
Astazi am primit scrisoarea. Mi se comunica faptul ca, in urma verificarilor, s-a stabilit ca intr-adevar automatul de bilete avea o defectiune in ziua respectiva. Mi se cer scuze pentru "inconvenient" si mi se multumeste ca am cumparat bilet (cel pe care-l luasem de la destoinicul controlor).
In final, mi se multumeste si pentru intelegere, cu precizarea ca, din punctul lor de vedere, "case closed".
Ce-ar mai fi de comentat? Nu-mi place s-o spun, dar n-am putut sa nu ma gandesc cum s-ar fi desfasurat lucrurile in Romania, intr-o situatie similara...
(Much) later edit: o cititoare mi-a atras atentia asupra unui aspect pe care omisesem sa-l mentionez: cand automatul cel sugubat n-a functionat, plata biletului nu s-a operat in cont (platisem cu cardul). Am constatat asta ulterior, cand am cercetat soldul. Altfel spus, n-am platit decat o singura data, controlorului, cum era si firesc.
Postări
2 comentarii:
Deci ai platitara beletu' de doo ori ? Moaaaa....si nu faci tambalau ? Multumirile sa le pastreze, ca tu nu puteai sa-i multumesti lu' nasu , ca sa te lase fara bilet . Sa efectuezi calatoria, zic! Un mail ceva, prin care sa-i informezi ca nu ti-ai primit loveaua , pe care a inghitit-o automatul ala cu tuse magareasca .... Parerea mea !
@Carmen, deci sunt cu capu' :)) trebuia sa scriu si treaba asta, o sa fac un LE :D Nu, n-am platit decat o data (lu' nenea), deoarece la automat platisem cu cardul si plata, am constatat ulterior, nu se efectuase, respectiv suma aferenta nu fusese luata din cont.
Trimiteți un comentariu