Alter ego-ul (vocal) al sefului

De la jumatatea lunii iulie avem un coleg nou la firma, care s-a facut remarcat inca din prima zi, intr-un mod aparte, cum n-a mai reusit nimeni altcineva pana in prezent.

Nu in sens negativ, pacatele mele. Sau ma rog, chestiunea e discutabila :D E un baiat de treaba, serios, pare un om de nadejde si are simtul umorului cat cuprinde. Dincolo de toate astea insa, se detaseaza de toti ceilalti printr-un fapt inedit: vocea lui seamana leit cu vocea sefului. Cand zic "leit", a se lua ca atare, nu e nicio figura de stil. Seamana pana la confuzia totala. Cred ca-n alta viata astia au fost frati. Gemeni.

Prin urmare, nu e greu de inteles ce sentimente ma incearca atunci cand vine la noi ca sa rezolve diverse probleme (sa ni le aduca noua sa le rezolvam, mai bine zis), facandu-si anuntata prezenta printr-un sonor: "Gretaaaaaaaaaa!". Nu ca as fi singura din departament, dar el e "mandatat" pentru un furnizor de care ma ocup numai eu.

In prima clipa si pana sa-l zaresc sunt convinsa ca e seful, hait, ce-am facut de tipa asa dupa mine, sariti. Tresar toate celea in mine, transpir instantaneu, inima imi ajunge in gat. "Ahhhhh, Marko, TU erai!".

O data, de doua ori, de noua ori... pana la urma, i-am spus cum stau lucrurile, sa nu-si imagineze bietul om cine stie ce minuni. "Aha", se dumiri el, "de asta aveti niste fete asa panicate cand ma vedeti". Si zilele trecute a incercat sa remedieze "problema", ca sa nu ne provoace vreun atac de panica.

Vine din nou cu niste treburi si, inainte sa patrunda la noi, arunca buzduganul strigand: "Nu sunt Thorsten!". Metoda a functionat. Pana cand...

"Dar eu sunt", se auzi vocea sefului, care tocmai venise la noi pe alta intrare (avem mai multe cai de acces, nu care cumva sa nu fim de gasit :D). "Despre ce-i vorba aici?".

(A se mentiona despre seful ca, printre altele, are cel mai silentios stil din lume de a merge si apare efectiv pe nesimtite, numa' ce-i auzi vocea in spatele tau. De mare efect, va spun :D).

Ce ziceam de atac de panica? Am inghitit cu totii in sec. Evident, a trebuit sa-i explicam sefului tarasenia, iar omul s-a amuzat copios. Dupa care a dorit sa stie daca nu cumva avem vreo musca pe caciula, de suntem asa ingroziti de posibila sa aparitie :D

Pana la noi ordine, Marko vine "pe silent" la noi, ca sa apucam sa-l vedem inainte de a-l auzi :))