În ultimele săptămâni am bombănit la adresa țării mele adoptive așa cum de multă vreme n-o mai făcusem. Am mai spus-o de-atâtea ori: iubesc Germania și îi sunt foarte recunoscătoare pentru ceea ce ne-a dăruit, dar asta nu înseamnă că nu-mi pune câteodată răbdarea și nervii la încercare.
💰E întotdeauna recomandabil să studiezi cu atenție fluturașul de salariu, că nu se știe ce revelații mai poți avea. Asta deși e deprimant într-un fel, având în vedere diferența dintre salariul brut și ce mai rămâne după ce mâna statului greblă se făcu, vorba ceea 😒. Însă mă rog, astea sunt chestii asumate și până la urmă e parte din normalitate.
Eh, dar aseară am descoperit ceva nou. Nou pentru mine, că de fapt e-n vigoare de ceva timp, dar dacă nu m-am mai aplecat demult asupra fluturașului... Acum însă voiam să evaluez cât îmi scoate mai nou din buzunar asigurarea de sănătate, având în vedere faptul că de la 1 ianuarie s-a scumpit. Am luat la cunoștință, am zis ceva de bine iubire-adevărată având în vedere faptul că, așa cum v-am mai povestit, medicina preventivă a ajuns o glumă proastă și apoi am mai cercetat pe acolo, dacă tot mă apucasem. Ocazie cu care am descoperit că Germania te pedepsește dacă nu ai copii, mai precis îți percepe un ”supliment de solidaritate”, sub forma unui procent mai ridicat al contribuției pentru îngrijire la bătrânețe (care este diferită de asigurarea de sănătate). În aparență nu e mare, dar calculat pentru un cuplu timp de un an de zile, se adună o sumă drăgălașă.
S-ar putea spune: păi da, nu ai copii, deci statul va fi mai ”împovărat” cu tine, dacă la bătrânețe o să ai nevoie de îngrijire instituționalizată și nu ai copii care să te sprijine. Bun, de acord. Numai că mai este un amănunt: noi deja plătim mai mult statului fiindcă nu avem copii. Pasămite în Germania există șase clase diferite de impozitare, iar cei fără copii se încadrează în clase unde impozitul pe venit este mai mare. Cu alte cuvinte, neavând copii oricum plătim mai mult Vaterlandului; se pare însă că nu e suficient și ne ciupesc și suplimentar.
Am petrecut aseară ceva timp citind pe subiect. Ia uite încă un lucru interesant, nu se face nicio diferență dacă nu ai copii pentru că nu vrei sau pentru că nu poți. Pe stat nu-l interesează motivul: începând cu vârsta de 23 de ani, dacă n-ai copii ești bun de plată. Să te-nveți minte și-n viața viitoare să faci copii, clar? 😠
M-am umplut de draci aseară pe chestia asta. Hotărât lucru, nu mă mai uit pe fluturaș în viitorul apropiat.
🛤️ Despre șantierele din sistemul de transport public am mai bombănit în repetate rânduri. Vă dau cuvântul meu că habar n-am ce tot meșteresc ăștia an după an, an după an. Fără nicio exagerare, în fiecare an (de regulă în perioada vacanțelor școlare) s-apucă de reparații la aceleași tronsoane la care au pigulit și anul trecut, și acum doi ani și acum trei ani. Am ajuns la concluzia că fie sunt la fel de competenți ca un stol de măcălendri beți mangă, fie repară șinele cu forfecuța de unghii. Una din două. Altfel nu se explică faptul că-n fiecare an se reiau lucrările în aceleași porțiuni.
Bineînțeles, lucrările astea vin de fiecare dată la pachet cu devieri semnificative de traseu, linii speciale de autobuz în loc de metrou, timp pierdut, aglomerație.
Eh, acum au izbutit-o lată. Se împlinesc cinci săptămâni de când au deviat - din nou - transportul, din cauza unor lucrări nemaipomenit de ample și de importante, în porțiuni unde au lucrat intens și-n ultimii ani. Știu bine asta, pentru că ăsta e traseul meu spre serviciu. Bun, deci meșteresc iar. Traseul metroului a fost întrerupt, obligându-ne să luăm autobuze a căror stație ar fi putut fi aproape de ieșirea de la metrou, dar de ce să le faci viața mai ușoară fraierilor care plătesc abonamente și bilete? Nein, fă stația provizorie la mama naibii, ca să-i faci să meargă și pe jos, pierzând timp și eventual ratând următorul autobuz sau metrou. Ah, și mai fă ceva: redu la jumătate numărul trenurilor, ca să-i înghesui și mai abitir în autobuze și metrouri. Exact ce trebuie în plin sezon de răceli și gripe, nu-i așa?
Una peste alta, la drept vorbind transportul public funcționează în general destul de bine. Când nu sunt lucrări de mentenanță care durează în medie 3-4 luni pe an 😏.
miercuri, 5 februarie 2025
Mostre din viața în Germania (18)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
Prea multe reguli nu sunt bune, prea putine nu e bine. Ca sa te consolezi ca she poate si mai rau In partea de lume unde traiesc companiile private fac tot ce pot sa nu ofere nici un fel de beneficii. Nu vacanta platita, Asigurare medicala doar de la Obama si doar dupa un nr de angajati si de vede cu ce viteza se semneaza acum fel de fel de hartii ca o sa ne schimbe viata sigur nu in bine. Deja avem lipsa eggs sau nu lipsa ca aveau doar un sortiment in loc de 10 vedem ce mai urmeaza.
Oau, ce mizerabil! Cum ai zis și tu, oricum plătești deja în plus și chiar și dacă nu era acel plus, oricum plătim PREA MULT in general! De nu ar exista mișmașurile pe care toți le fac, că altfel nu ar mai avea vile, castele, Bugatti -uri și vacante de zeci de mii de euro, iar oamenii de rând ar duce un trai lipsit de orice griji când vine vorba de servicii, aka șosele perfecte, servicii medicale total gratuite SAU măcar la îndemână la orice oră, etc etc, as zice că merită.
Însă pe lângă că plătești taxe de te îndoaie, ori de câte ori ai nevoie de ceva, trebuie sa te zbați și să îți tocești nervii, ori îmbătrânești așteptând, deeeeeci tot îți tocești nervii.
Nici la mine nu a fost chiar o alegere asta cu copilul, ci a fost o constrângere cauzată tot de "minunatul" nivel de trai. Iar acum (prietenii știu de ce..) nu va mai fi vorba de un copil, că doar nu o să mă duc pe stradă să îl iau pe unu la întâmplare și să trec la fapte .. evident nu se compară cu situația ta, însă e un alt exemplu unde nu e vorba că nu s-a vrut.
În fine...
Apropo de lucrări, ieri când eram in mașină cu celălalt vecin care mi-este coleg, că mă plimb prin mașini mai ceva ca un bagaj, îmi zicea că ăștia vor să facă o linie de tren pe aici prin fața casei cum ar veni...și am întrebat, cum și unde, că ai soseaua și după e ...râul.. Cică ar fi vorba sa îl facă suspendat...și eu eram...frate, pai a durat DOI ANI ca să vină sa asfalteze 100 de fucking metri, dacă nu chiar mai puțin! După care omul a spus că există această discuție de vreo 20 de ani. Aaaa, deci e ok, am calculat corect, așadar în 2100 poaaaate o să treacă trenul și pe aici...
Până una alta poate ar fi bine să scoată naibii bani din pușculiță și să pună plase de protecție peste tot ca să nu mai cadă cataroaie pe sosea o dată la fiecare două zile. Și asta e situația fericita, fiindcă, evident, te poți trezi cu ele pe mașină, ori în cap. Dar na, noi să plătim taxe și impozite că treaba merge...
Sunt convinsă că în multe țări este mai rău decât aici, din păcate pentru oamenii de acolo 🙁 Iar în Statele Unite e ceva de nedescris, citesc și realmente nu-mi vine să cred ce se întâmplă.
Întreaga lume e speriată, dar pentru voi, cei care trăiți acolo, trebuie să fie îngrozitor... 😞
Exact așa 😕 Mi-am adus aminte acum de Mihăilescu-Brăila într-o scenă din ”Secretul lui Bachus”: ”plătesc, plătesc, plătesc!”. Ăștia suntem noi, cetățenii de rând: plătim și iar plătim. Iar la o adică... îți faci nervii praștie.
Altminteri, ăștia ai mei par să fi terminat lucrările, să vedem cât îi ține până la următorul șantier. Prevăd că, cel târziu la următoarea vacanță școlară, deviază iar traseul și s-apucă din nou de săpat...
Trimiteți un comentariu