Pentru astăzi vă propun un fel de ghicitoare. Admițând (vorba Minervei Tutovan, draga de ea 😀) că se dau următoarele trei contexte comunicaționale, încercați să ghiciți unde s-ar putea petrece acțiunea.
🥸 “Deci iou îț spun, dacî ti oftici pi o chestie, atuncea se întâmplă din nou, cî tu iești pi vibrația aia nașpa care-ți dă energie negativî, mă-nțelegi?”.
Cetățeanul e fiert pe vibrații și energii, după cum se poate observa 🙄.
☎️ ”Aluo? Ci faci? Aha, aha. Șî cumătru'? Bini. Da' gândacii ci fac?”
Scurt moment de tăcere, în timp ce domnul prezumtiv entomolog ascultă răspunsul, încuviințând entuziasmat.
”Aha, deci o mâncat bini, bravo”.
Cum nu-mi pot imagina că ar fi în mod deosebit preocupat de bunăstarea
cine știe căror hexapode, se poate deduce că se referă la niște copii.
Dar totuși... gândaci? 🧐
☎️ (Da, încă una cu telefonul, doar că alt personaj).
”Aluo, da. Da, iou sunt. Ceai di pedicuță”. (Citatul este reprodus cu
acuratețe. Apropo, tot respectul meu dacă aveți cunoștință despre planta
asta, ceea ce nu s-ar putea spune despre mine).
După cum se poate observa, avem de-a face cu o revărsare de cunoștințe,
haștag #FeelingInformată. Cât despre răspunsul la ghicitoare, aș spune
că e ușor de intuit 😊.
Postări
8 comentarii:
În trenul care te duce spre Piatra?
Mie nașul îmi spunea gândăcel până pe la 3-4 ani.
Și stiu și de pedicuță.
Dieci, ieu mai lipsiam din trenu' ceala. Cu amendamentul că eu încerc pe cât posibil să nu vorbesc la telefon în locuri publice. Și dacă trebuie neapărat mă limitez la strictul necesar.
Daca nu era telefon as fi zis in wizz-ul de Sv/Bc, asa tren sau autobuz. Greu de scapat di accient, ma declar vinovata.
Io's mai sadica, asea. Cre' ca individul era multumit ca au mâncat gândacii toata otrava. Cu alte cuvinte se bucura ca in curând vor da coltul (la propriu).
Jual
Bai, ce prostie am scris! A se citi: "...vor da coltul (la figurat)". Vârsta, ce sa_i faci!
Jual
Gândăcel e cu totul altceva și ocazional l-am folosit și eu ca alint pentru câte un prichindel, dar ”gândac” mi se pare... brr 🤯
Bravo pentru pedicuță 😀.
Altminteri, când o sî bem împreunî uo vișinatî, sî vezi ci mai vuorbim!
Și eu am accient, e cumva în stare latentă și iese la iveală ori de câte ori ajung în Piatra Neamț 😀 Și-mi dau seama că, de fapt, nici nu-mi doresc să scap de el, e și el o parte din șarmul meu 😁
Eu am interpretat ”gândacii” ca fiind o referire la niște copii, ceea ce de altfel mi se pare o exprimare destul de nefericită când e vorba de copii... Dar acum citindu-te, îmi dau seama că e posibil să fi fost și cu sens propriu 😀
Să știi că nici eu nu mi-am dat seama, Jual, până când n-am citit acest al doilea comentariu al tău :))
Trimiteți un comentariu