Parafrazându-l pe Toma Caragiu, pot spune şi eu că am o nouă dragoste: iubesc snooze-ul.
De fapt, dragostea asta nu e chiar nouă. După cum v-am mai povestit, la serviciul actual am un program stil Guantanamo. Nimic ieşit din comun în logistică, ba eu chiar sunt un caz fericit: nu (mai) lucrez în schimburi şi n-am prestat niciodată în ture de noapte. Totuşi, să te trezeşti cinci zile pe săptămână la 4:15 nu e mereu o feerie.
Dar putem îndulci pastila, tăvălind-o prin mierea snooze-ului înainte de-a o înghiţi. Nu mă mai ridic demult din pat înainte de patru şi jumătate. Dar alarma e setată întotdeauna la şi-un sfert, aţi ghicit, ca să pot sorbi de două ori ambrozia snooze-ului (e programat la interval de opt minute).
Ştiu că multora nu le place funcţia asta, considerând-o numai o amânare a inevitabilului. Însă pentru mine, la orele alea demente, nimic nu e mai plăcut decât acea picoteală plăcută şi sentimentul că NU trebuie să mă ridic din pat în secundele următoare. Uneori aţipesc la loc până la următorul (şi ultimul) snooze, alteori stau aşa, cu ochii închişi, într-o toropeală absolut savuroasă, pe care o consider un fel de pregătire pentru momentul în care va trebui să mă ridic în capul oaselor. Apropo, nu ştiu exact de ce, dar foarte des mi se întâmplă să mă ridic şi să-mi zic "oh, snap!" :))
Pe vremea când începeam serviciul la ora 7, nu eram aşa de snooze-addicted ca acum. Mă trezeam de regulă cu o oră înainte de-a pleca (adică la 5 precis) şi aveam timp să citesc vreo jumătate de oră în tihnă, bându-mi cafeaua şi montându-mă treptat pentru o nouă zi de muncă. Dar acum, de când încep la 6, e altceva, mi se pare că e împotriva naturii să te smulgi imediat din pat.
În apărarea mea şi pentru că-n anumite privinţe sunt o persoană disciplinată, menţionez că snooze-ul meu nu e valabil decât de două ori. Nu mă ridic din pat mai târziu de 4:30, pentru că n-aş mai apuca să-mi fac ritualul matinal. Pentru care-mi sunt necesare 30 de minute în cap şi care include, în această ordine:
- pornit filtrul de cafea;
- spălat pe dinţi şi pe faţă, şters tenul şi gâtul cu o loţiune tonică, aplicat crema de ochi;
- îmbrăcat, feonat cu peria electrică pentru a arăta ca o femeie cumsecade (sună complex, dar mai mult de 5 minute nu pierd cu asta);
- pictat pe moacă (minimalist - blemish balm, contur de buze, ruj).
- între toate astea, trag din cafea.
Pare greu de crezut, dar pentru cele de mai sus am nevoie de exact jumătate de oră. Nu pricep nici eu pentru ce-mi trebuie atât, mai ales când le văd scrise negru pe alb. Dar oricât de bine aş încerca să mă organizez, tot nu reuşesc să ies mai devreme de ora 5 din casă.
Mister total.
Postări
4 comentarii:
Eu am inlocuit snooz-ul cu radioul; opresc ceasul - e adevarat ca la o ora cu muuult mai decenta decat a ta, adica 7 - si pornesc automat radioul. Si mie imi trebuie inca vreo 10 minute de picotit in pat, nu ma pot extrage din prima in capul oaselor. In alea 10 minute aud ca prin vis muzica si nu inteleg niciodata ce se vorbeste :). Restul se intampla pe repede inainte, cu conditia sa am pregatite de seara hainele, altfel risc sa ma prinda pauza de pranz intr-o nehotarare in fata dulapului :). Nu mananc si nici nu beau cafea acasa. Beau tot pe repede inainte o cana cu ceai cu lamaie. Ma calmez cand ma asez la volan :). Si tot ce-am spus aici e in neconcordanta cu felul meu de a fi, imi place sa fac lucrurile mai pe indelete; totusi, diminetile ies din tipar :).
Wow, eu sunt alergică la radio până să mă ridic din pat, să nu-l aud! :))) Direct pe creieri mi se pune şi devin cam agresivă :)) Adică dacă aparatul ar fi în imediata mea proximitate, cred că ar zbura nişte şuruburi din el.... :D
Deci in logistica spui. Si eu :) la "dehashel" :)) Fun fun fun. Ma trezesc la 6.30 si imi trebuie cam o ora in care: spalat fata, dinti, cremuit, machiat (fond de ten, blush si rimel), pus pachet pt mine si sot (uneori il pun de seara, depinde), baut juma de pahar de apa calda cu lamaie si pus iaurtul cu fulgi de ovaz si miere. Uneori fac cafea pe care o iau la birou. si da si eu sunt tot intarziata. ah si foloseam snooz in vremea dinainte sa imi cunosc sotul.. acum il foloseste el :))))
Cris
Aha, colega! :) Şi noi lucrăm cu "dehaşel" ;)) Şi suntem foarte mulţumiţi de ei, că veni vorba.
Da, e destul de încărcat programul tău matinal. Te admir că ai răbdare să faci pacheţel, eu n-am avut niciodată nervi pentru asta, nici când începeam serviciul la 8 :))
Trimiteți un comentariu