miercuri, 20 aprilie 2016

Arbitru de spălat rufe


Ni se comunicase de vreo două săptămâni că astăzi este programată o ședință informativă pentru toți angajații, la care urmau să ia parte cei trei manageri ai companiei și directorul de filială, respectiv Măturătorul. Eu plănuiam să mă sustrag - a(vea)m mult de lucru și niciun chef să stau degeaba vreo oră, dacă nu și mai bine, ascultând discursuri redundante și lozinci absolut plictisitoare. În timpul ăsta lucrez, numa' bine nu mă bate nimeni la cap, mi-am zis, dar cu zisul am rămas. ”Prezența este obligatorie”, ni s-a spus, de unde am tras concluzia că or vrea să se asigure că nu vor fi în situația de a predica în pustiu. Mno, asta e, măcar îmi satisfac curiozitatea în ce-l privește pe Măturător, pe care nu l-am auzit niciodată glăsuind. 

După ce ne-am instalat și au dat drumul la proiector, unul din cei trei iluștri a luat microfonul și s-a avântat cu patos. ”Bună ziua, bine ați venit. Vă mulțumesc pentru prezență, ne bucurăm să vedem că ați venit în număr atât de mare”. Ce să-ți povestesc, de parc-am fi avut de ales. ”Avem multe să vă împărtășim, vești bune, cifre care vă vor impresiona, dar vom vorbi și despre provocările care ne stau în față și pe care le vom depăși împreună, blablabla”.


Nu știu cine-a fost deșteptul care-a ouat o prezentare PowerPoint cu trimitere la jocul de fotbal - graficele erau sub forma unui teren, diferitele puncte care urmau a fi dezbătute fiind reprezentate de niște mingi de fotbal. Cică asta e în spiritul apropiatului Campionat European. Câtă originalitate, oamenii ăștia chiar au prea mult timp liber. ”Dumneavoastră sunteți jucătorii, team leaderii sunt căpitanii de echipă, șefii de departamente sunt antrenorii, iar noi, ăăăă....”. Cred că i se terminase scriptul și, nemaiavând nicio fițuică, nu mai știa ce să spună în continuare :))) 
 - Eu sunt un fel de arbitru, a zis Măturătorul când a luat cuvântul. Eu trebuie să am grijă, hmm, ca toată lumea să fie tratată la fel și mulțumită și, desigur, să câștigăm jocul.
Nu știu la ce meciuri s-o fi uitând onorabilul, dar rolul unui arbitru nu e acela de-a încheia o partidă cu victorie. Mă rog, atâtea metafore au înghesuit, c-au izbutit un compot din ele. Tot e bine că n-a zis nimic de ofsaid.
”Are o moacă de cățeluș. Să-i zicem Puppy”, a propus o colegă.
I-am dat dreptate, dar pentru mine tot Măturătorul rămâne. L-am auzit grăind ceva despre rufe și detergent și am ciulit urechea.
- Eu sunt așa, ca un fel de administrator. Primesc de la dumneavoastră rufe murdare, folosesc detergent și vă înapoiez  rufele curate, a continuat Măturătorul, obținând de la întreaga sală niște priviri căpiate. Ce baliverne îndrugă ăsta? Când și cum a ajuns de la fotbal la spălat de rufe?!

Mă rog, era un fel foaaarte abstract de-a spune că rolul lui e să rezolve problemele care-i sunt semnalate de noi. Constat că are un fix cu ideea de curățenie, apropo și de istoria cu măturile pe care v-am povestit-o acum câteva săptămâni. ”Începând din mai, voi organiza în mod regulat întâlniri cu dumneavoastră, în grupe de câte 5-7 persoane”.
Splendid. Trag nădejde că participarea e opțională, pe sistemul ”cine mai dorește, cine mai poftește”. Ar face foarte bine să fie opțională.
- Mă aștept ca la aceste întâlniri să-mi fie semnalate problemele pe care le întâmpinați în activitatea dumneavoastră, a perorat el. Și-ar fi de dorit să-mi prezentați și niște soluții la care v-ați gândit pentru problemele respective.
Bravos, frate :))) Noi să venim cu probleme și tot noi cu soluții. Băiat deștept Măturătorul, ce mai tura-vura. Eh, din partea mea poa' să se aștepte liniștit mult și bine.

În fine. Au urmat niște cifre verzi (ceea ce am aflat că e de bine; ”depinde de noi toți ca ele să nu devină roșii”. Admirați exprimarea metaforică), niște informații de ordin organizatoric, niște laude la adresa noastră (cu aplauze cu tot, așa cred că era și la ședințele de partid de altădată) și, nelipsit, apelul la flexibilitate. Zic ”nelipsit” pentru că nu există ședință la care să nu ni se amintească faptul că este deosebit de important să fim ca trestia lu' Pascal, adică să ne adaptăm oricăror schimbări de program, inclusiv - sau mai ales - celor anunțate în pripă. Am ajuns la concluzia că e foarte periculos cuvântul ăsta. Personal, pe viitor o să-ncerc să mă țin departe de anunțurile de angajare care fac referire la flexibilitate :D 

Două ore. Atât a durat plictiseala asta. Dar cel puțin am aflat că Măturătorul se pricepe la gospodărie și, pe de altă parte, habar n-are de fotbal. Poate e femeie și se camuflează cu dibăcie :)))

4 comentarii:

coco spunea...

arbitru, administrator...priceput, ce mai! :)

Greta spunea...

Da, e multilateral dezvoltat, drăgălașul și eficientul de el! :))

Evelyn spunea...

Wow, doua ore.. in care se puteau face atat de multe :)) Eu am lucrat mereu in afaceri mici, familiare, unde la reuniuni eram maxim 6-7 persoane. Desi tot din cauza muncii a trebuit sa asist la multe alte reuniuni si conferinte, lungi si plictisitoare, asemanatoare cu asta descrisa de tine.

O Duminica frumoasa! :)

Greta spunea...

Asta mă gândeam și eu: frate, câte-aș putea face în timpul ăsta, mai ales că banda stă și n-ar avea cine să-mi ceară una sau alta, că toți sunt aici. În loc de asta însă, a trebuit să ascult polologhii corporatiste :))
Să ai o săptămână frumoasă! :)