O țară arde și Oscarurile se piaptănă (cu pumnii)

Aici ar fi trebuit să fie o postare despre ținutele de pe covorul roșu, dar o amânăm pentru mâine, fiindcă mă arde să mă exprim (și eu, alături de foarte-foarte mulți alții) pe tema ”palma de pe scenă”. 

Povestea o știți, probabil. Prezentatorul ceremoniei de decernare a premiilor Oscar, Chris Rock, a făcut o glumă deplasată la adresa soției lui Will Smith, care suferă de o afecțiune numită alopecia, în urma căreia și-a pierdut aproape tot părul. Will Smith a râs mai întâi de glumă, apoi s-a gândit mai bine, s-a urcat pe scenă și mi ți l-a trăznit pe prezentator de să-i mute falca și mai multe nu. După care s-a rățoit ”keep my wife's name out of your f***cking mouth!”, într-un elan de bărbăție și de ”nu te lua de nevastă-mea, bă”. Pesemne uitase că râsese la glumă, cu numai câteva clipe mai devreme. În fine, detalii 🙄.

 

Incontestabil, a fost ”momentul serii”, nimeni n-a mai discutat despre altceva, în paranteză fie zis Will Smith a luat un pic mai târziu și Oscarul pentru Cel Mai Bun Actor, numai că ce să vezi, nimeni n-a vorbit despre asta și nici că va vorbi. Oamenii vor reține, pe bună dreptate, că Will Smith l-a pocnit pe prezentator, nu că a primit cel mai râvnit trofeu al cinematografiei mondiale.

Bun, acestea sunt faptele. Ca de obicei când e vorba de situații controversate, lumea s-a împărțit degrabă în două:
- ”bine i-a făcut, pfuai de mine, dacă era nevastă-mea își culegea dinții de pe jos”;
- ”oameni buni, nu se faci să sari la bătaie-n public, că nu ești Ghiță Smardoiul, problema se putea gestiona altfel”.

Personal, mă regăsesc în cea de a doua categorie. Oricât de mitocănească a fost ”gluma” - căci a fost de-o mitocănie impardonabilă, în privința asta nu există nimic de dezbătut - nu te-apuci să-ți faci de unul singur dreptate cu pumnii. Și în niciun caz un asemenea comportament nu ar trebui glorificat drept ”și-a apărat soția bolnavă”. Da, Jada Pinkett Smith suferă de o boală traumatizantă, însă poate că soțul ar fi trebuit să se gândească la asta înainte de-a se hlizi la glumă. Cred că o apostrofare de pe scaun - ceva mai diplomat formulată decât ce-a zis el, dar categorică - ar fi fost absolut suficientă. Eventual ar fi putut spune ceva gen ”îmi voi aminti să fac o glumă la fel de amuzantă dacă soția lui Cris Rock va suferi de vreo boală”. Ar fi fost soțul care a luat atitudine protejându-și soția, păstrându-și în același timp și bunul simț. Și ar fi ieșit din povestea asta ca un erou. Așa, a ieșit doar ca un golan bătăuș.

Niciodată, în absolut nicio circumstanță, violența nu trebuie prezentată ca mod de soluționare a unui conflict. Nu lovim, când avem alte posibilități de-a reacționa la ceea ce ne deranjează (excludem aici cazurile de legitimă apărare, sau cele în care vezi un om sau animal agresat și trebuie să intervii pentru a opri agresiunea. Nu s-a pus problema de așa ceva în contextul despre care vorbim). Chris Rock a zis o porcărie, Will Smith a râs, nevastă-sa s-a schimbat la față, el s-a prins că trebuia să se simtă ofensat și a decis să dreagă busuiocul așa cum o lume întreagă a văzut.

Ce-a rezolvat? A făcut uitat momentul penibil al glumei? Nu. S-a simțit nevastă-sa mai bine după aia? Mira-m-aș. Cum spuneam mai sus, va rămâne în amintire drept ”ăla care l-a pocnit pe prezentator”, nu ca urmare a statuetei câștigate. Și exact așa merită. Ironia supremă fiind că, prin asta, l-a transformat pe Chris Rock în victimă, deși unica victimă a fost Jada Pinkett Smith.

Cât despre toată lumea care-i găsește scuze... nici n-am cuvinte, sincer vă spun. E război în Europa, vedem zilnic imaginile masacrului, condamnăm violența cât ne ține gura, facem campanii peste campanii de prevenire și combatere a violenței, iar apoi ne grăbim să-l luăm în brațe pe unul care, la un eveniment de maximă audiență, face un astfel de gest. Deh, e actor celebru, nu se pune.
Na bravo, ce-ar mai fi de zis. Felicitări pentru consecvență, sau chelcășoz 🙄.

PS: am citit și opinii potrivit cărora momentul a fost regizat de la cap la coadă. Nu sunt de acord. Adică nu-mi închipui că ăia doi ar putea fi, totuși, chiar atât de proști.