Despre oameni ”frumoși”. Da, cu ghilimele

De fapt ar fi trebuit să fie cu vreo 10 rânduri de ghilimele, da-n fine, se poate considera că sunt. În tot cazul, asta e cheia în care scriu textul de mai jos.
Nu c-ar fi vreo surpriză, cu regret o spun. Doar mă miră aviditatea de care dau unii dovadă în a comenta cu un dezgustător prost-gust chestiuni aflate la mii de ani-lumină de ei.

Pe parcursul ultimelor patru zile a fost sărbătorit Jubileul de Platină al Reginei Elizabeth a II-a a Marii Britanii - 70 de ani de domnie, un record absolut. S-au organizat manifestări grandioase, parade, show-uri aviatice, spectacole de artificii și concerte și englezii au ieșit cu sutele de mii în stradă, pentru a sărbători acest eveniment fără precedent în istoria monarhiei.

În Social Media au curs felicitările și urările de bine - asta până te uitai pe mediile românești. Cu tot regretul o spun, aici am văzut foarte multe comentarii referitoare la vârsta ei înaintată (”baba a uitat să coboare de pe tron, să-l mai lase și pe fii-su că ăla de plictiseală se plimbă prin România” - aluzie la faptul că prințul Charles deține o proprietate în Viscri, locație pe care o vizitează uneori; ”ce dacă a fost spectacol aviatic, mai mult ca sigur e surdă și n-a auzit nimic”; ”aaa, nu a participat la toate evenimentele organizate, deci i se rupe, degeaba s-au dat toți peste cap să pună totul la punct, nu-i pasă, aaaaaa!!!!”.
Mi-a stat mintea-n loc, drept să vă spun. De unde revărsarea asta de venin și mai ales, de ce?! Cu ce te afectează pe tine, Marghiolița Asculătoresei din Coborâții de Vale, dacă Regina Marii Britanii abdică sau nu? Cum se schimbă viața ta dacă mâine când te trezești Charles va fi rege? Ai simțit vreo satisfacție după ce-ai comentat că știi tu ”sigur” că nu aude bine?
(În paranteză fie spus, asta e o imbecilitate probabil direct proporțională cu IQ-ul emitentului. Presupunând că ar avea probleme pe partea asta, sigur are un aparat de auzit performant și unicat, pe care nu îl vede nimeni; așa cum, am citit, deține printre altele o tabletă cu particularități de securitate deosebite, care nu există la tabletele produse în serie. La nivelul ăsta nu-ți permiți să ciulești urechea, eventual și întrebând ”what do you zici, maică?” 🙄).

Schimbând registrul, astăzi Rafael Nadal a câștigat la Roland Garros cel de-al 22-lea titlu de Grand Slam și cel de-al 14-lea pe zgura pariziană. M-am bucurat mult, mult. N-am fost dintotdeauna fanul lui, dar l-am urmărit în multe meciuri și cuvintele nu-mi ajung pentru a-mi exprima respectul și admirația pentru felul incredibil în care joacă. Este un geniu, pur și simplu. Da, mulți fac mișto de ticurile lui - pe care aleg să nu le evoc, fiindcă nu ele definesc imensul jucător de tenis care este; dar ce să vezi, ei rămân cu miștourile de 2 bani, el cu gloria de-a fi cel mai titrat tenisman al tuturor timpurilor. Avantaj el, că tot suntem la tenis 🎾.
De asemenea, este și un om bun, generos și un sportiv cu fair-play. Toate motivele să-mi fie drag și tocmai de asta m-am bucurat azi pentru el aproape la fel de mult cum m-am bucurat pentru Simona, cu patru ani în urmă.

Am mai avut un motiv pentru care m-am bucurat, recunosc. Personal, am perceput acest titlu ca pe un fel de ”in your face” la adresa tuturor celor care-i anticipau finalul carierei pentru că ”s-a vaccinat și asta i-a distrus organismul”. Sper că le-a stat în gând rezultatul meciului de astăzi.

Fapt lesne de anticipat, fanii lui Djokovic (pe care Rafa l-a învins în sferturi, muahaha 😈) au venit repede să comenteze. Că de fapt n-a jucat așa extra, că a avut culoar bun, că accidentarea lui Zverev, că una, că alta. Serios?! Putem vorbi de ”culoar bun” în contextul în care Nadal deținea oricum 13 titluri la Roland Garros? Păi... dacă suntem meschini și făcuți grămadă, putem. Unul bătea câmpii că mvai, ar fi putut avea ”Nole” 22 de GS-uri dacă nu l-ar fi expulzat australienii în iarnă. Smiorc. Și dacă nu l-ar fi eliminat Nadal acum, adaug eu. Tot smiorc 😀.

Urâți sunt unii românii, frate. Mulți dintre ei. Grotesc de urâți.