Mostre de comunicare internă sau cum mi-au decorat colegii biroul

Printre (multe) altele, vă rămăsesem datoare cu o poveste despre decorațiuni interioare - mai precis, despre felul în care colegii mi-au decorat biroul în timp ce eu eram la interviul de evaluare pentru anul trecut.

După cum veți vedea, colegii mei sunt deopotrivă răbdători și creativi. Nu că ar fi vreun pericol să-i las eu fără materie primă, ceea ce de asemenea se va vedea. 

Așadar, când am revenit după aproape două ore de absență, am găsit după cum urmează.

Monitoarele:

Biroul propriu-zis:

(am ”blurat” niște înscrisuri, din motive de confidențialitate. Dar imaginea e concludentă, oricum 😀). 

Și-acum, detalii. Cu legendă cu tot, că suntem oameni serioși, nu ne-ncurcăm cu howdoyoudo.
(Precizare: cele mai multe dintre ele sunt scrise în engleză pentru că aveam în vizită câțiva colegi de la Paris și să-nțeleagă și ei).

Așadar. Aceasta e rigla mea.

- pe ”Dear” ăsta o să-l mai vedeți o dată, se regăsește și pe birou. Pasămite asta e formula de adresare a clientului meu principal - indiferent cui se adresează, el scrie tacticos ”Dear”, fără prenumele destinatarului. Când îți deschizi Outlook-ul și vezi 15-16 mesaje trimise într-o oră (da, într-o oră), care-ncep toate cu ”Dear”, simți așa cum adie un vânticel de ”mă lovește damblaua” 🤯. Acest sentiment este împărtășit și de colegii care-mi fac backup pentru clientul ăsta atunci când eu sunt în concediu.
- ”you son of a b****!!!” este modul meu uzual de comunicare cu diverși clienți. Desigur, ei sunt într-o desăvârșită necunoștință de cauză în legătură cu acest aspect 😇.
(Unul dintre superiorii mei mi-a spus nu demult ”ești foarte echilibrată și calmă în mail-uri, fără să se simtă că ești enervată chiar dacă ai avea toate motivele, și transmiți siguranță”. Păi da, am mustăcit eu, pentru că mă exorcizez înainte de-a scrie :)))))).
- În cea de-a treia imagine sunt eu (cică). Amenințând cu rigla. Da, mai fac și de-astea. Deocamdată m-am rezumat la amenințări.
- ”Böse Greta” se traduce ”Greta cea rea”. Nu-mi pot închipui de ce 🙄.

În continuare, să disecăm câteva dintre bilețelele găsite pe birou.

- 50 de Euro e taxa mea pentru orice informație pe care o furnizez. Așa am decis, cu de la mine putere. Evident că n-am primit-o niciodată, ceea ce nu mă împiedică s-o revendic ori de câte ori un coleg întreabă ceva și eu sunt în măsură să-i răspund.
(Glumesque, silvuple).
- ”That B” - asta e simplă. A se vedea mai sus.
- Chestia cu agresivitatea a rămas de pomină de când cu bluza psihedelică.

- V-am zis că-l regăsiți pe ”Dear”.
- Al doilea cred că n-are nevoie de prea multe explicații :)).
- ”With sugar on top” e inspirat din ”Pulp Fiction”. Sper că nu mai există nimeni care să nu fi văzut filmul ăsta, capodopera absolută a lui Tarantino (dar dacă totuși da, vă conjur, vedeți-l. O să mă pomeniți). Mr. Wolf constituie o prezență constantă în biroul nostru 😀.

Asta e crème de la crème, au decis colegii. Deviza Gretei, au conchis tot ei. 

După ce-am reflectat câteva secunde, le-am dat dreptate. Faptul că-mi las clienții în viață este cea mai grăitoare dovadă a iubirii ce le-o port 🙄.

- Prima dintre ele e cu trimitere clară la tiza mea, mamzel Thunberg. După cum probabil știți, există gif-uri și meme-uri cu expresia asta.
- Ceva de corazón ❤️.
- ”B**** behave!” - nici ăsta nu are nevoie de prea multe explicații. Probabil nu degeaba s-a ajuns la concluzia că sunt agresivă 😂.

În apărarea mea, îngăduiți-mi să vă reamintesc de însemnele de pe monitoare. Lumea mă iubește, cu agresivitatea (neconfirmată 😛) și cu rigla mea galbenă cu tot.

Edit: reflectez dacă să-mi comand un tricou cu "I love my customers. I don't kill them". L-aș putea purta la viitoarele întâlniri cu simpaticii mei clienți 🤔.