Back to (everyday) reality

Nu-i asa ca nici voua nu va plac zilele imediat de dupa sarbatorile de iarna?

Un inceput cam abrupt, stiu. Bun gasit in 2011, oameni buni. Banuiesc ca am dreptate si ca, prin urmare, nici voi nu va dati in vant dupa aceste prime zile ale anului. Mie nu mi-au placut niciodata si nu vad ce-ar fi de placut la ele. Vacanta s-a terminat, suntem cumva fortati sa revenim „back in business“, euforia a (si) ramas in urma si faptul ca esti sau nu relaxat si pregatit sa le iei pe toate de la capat, nu intereseaza pe nimeni. La asta se adauga faptul ca toate decoratiunile dispar, chestie indeobste deprimanta (un motiv in plus pentru care prefer bradul artificial; operatiunea “aruncarea bradului” mi se pare pur si simplu sinistra). 

Pe 1 ianuarie mai e cum mai e – dormim dupa Revelion, ne dregem si persista cumva senzatia ca sarbatoarea inca nu s-a incheiat. Incepand de pe 2, devine chiar antipatic – pana ne (re)intram in ritm.

Vestea buna e ca asta se intampla destul de repede – in jur de 10-14 ianuarie toata lumea e back on track, de obicei. Vestea mai putin buna e ca pana atunci ne simtim cam ca niste meduze la menopauza.

N-am concretizat toate planurile pe care le creionasem cu maiestrie inainte de Craciun, dar n-a fost niciun bai. N-am facut tarta cu fructe, intrucat sotul a optat pentru o placinta cu mere – care-a iesit foarte buna, dar nu ma laud cu asta; cred ca e cel mai banal desert, dupa clatite :D. 

Referitor la desenele animate, nu m-am uitat decat la “The AristoCats” si la “Ratatouille”; in schimb, l-am descoperit (si eu) pe “Dr. House” si urmaresc minimum 2 episoade zilnic. Daca mai e cineva care n-a urmarit serialul asta, faceti-o. Pragul dintre viata si moarte poate fi foarte interesant. Si nostim, oricat de paradoxal ar suna asta. Gregory House stie.

Apropo, gasesc ca serialul asta e deosebit de indicat in perioada cenusie care vine dupa Revelion. E interesant, spumos, cu un scenariu excelent scris, care dozeaza foarte bine drama si umorul (scenele din policlinica sunt absolut savuroase) si care-ti pune mintea la treaba. Il face si pe un profan in ale medicinei sa inteleaga ce mecanism fascinant e corpul omenesc si cat de putine se cunosc despre el. Urmarind filmul zilele acestea, mi s-a intamplat sa intuiesc corect doua diagnostice, dupa ce medicii recapitulasera simptomele. Si-am fost foarte mandra pe chestia asta :D

Vorbind de Revelion – am iesit in oras, vremea devenise mult mai amabila fata de ultimele zile (-4 grade Celsius poate insemna foarte mult, dupa vreo saptamana de -23). Se oprise ninsoarea si  strazile aratau cam asa:

Dupa artificii (care-au fost mai spectaculoase ca-n alti ani) ne-am indreptat spre casa pe o ruta ceva mai ocolitoare decat de obicei – ca sa evitam petardele, ceea ce n-am reusit in totalitate, dar parca n-a fost asa rau ca anul trecut, cand tot in oras am fost si am ajuns acasa pe jumatate surda si cu nervii in batista.

All things considered, se poate spune ca am avut un inceput de an mai bun decat altele si sper ca anul asta va fi nu bun, ci extraordinar de bun.

Zilele viitoare va povestesc despre noua noastra vecina. S-a mutat la 1 noiembrie in bloc si-a pus deja nervii tuturor pe bigudiuri, cu un real talent. Fapt care-o face sa fie foarte incantata de sine.