A doua nunta are gust de microunde

M-am gandit la asta urmarind secvente de la nunta Gabrielei Vranceanu ex Firea, actuala Pandele (da‘ stiu c-a durat ceva sa scriu numele, bine ca nu mai merge la scoala... nu de alta, dar pana ar striga-o la catalog mai repeta lectia o data).

Nu inteleg de ce s-ar mai imbraca o femeie in rochie de mireasa la cea de-a doua cununie. Cu atat mai mult nu inteleg voalul in context. Dincolo de aspectele legate de varsta - care sunt, pana la urma, discutabile - ce emotii mai poti incerca in momentul in care prietenele iti incheie fermoarul si iti innoada snurul de la corsajul rochiei in care esti mireasa pentru a doua oara? Ce mai palpita in tine in clipa cand te uiti inca o data in oglinda, inainte sa iesi din camera?

A fi mireasa e un adevarat “once in a lifetime”. Oricat de mare ar fi dragostea pentru al doilea sot, nu mai pot fi aceleasi trairi. 

Nu mai poti rasfoi cataloagele cu aceeasi febrilitate, nu ti se mai face “pielea de gaina” cand intri intr-un magazin cu rochii de mireasa – in postura de clienta si nu de insotitoare, respectiv second opinion…

Nu mai poti asculta zeci de valsuri, in incercarea de-a gasi melodia perfecta pentru voi doi si pentru visul care v-a adus impreuna.

Nu-ti mai simti genunchii de gelatina in clipa cand iti apleci fruntea peste Sfanta Evanghelie, iar preotul si nasa iti iau pirostria de pe cap in timp ce ti se ureaza: “si tu, mireasa, marita sa fii ca Sarra…”.

In ziua nuntii mele imi tremurau mainile si buzele cand ma fardam. Privirea mirelui, in momentul in care m-a vazut, a fost unica si irepetabila. Nasul mi-a oferit bratul si, pasind spre biserica, imi simteam sufletul frematand si-mi repetam “nu pot sa cred ca a venit si clipa mea, ca mi se intampla mie…”.

A doua oara ar fi ca o mancare incalzita la microunde: arata bine, e aburinda si miroase imbietor, insa nu mai are gustul de prima data. Nici pe departe. Fara ca asta sa insemne ca nu ar exista iubire, emotii… dar rochia de mireasa nu mai are, daca pot spune asa, aceeasi naivitate.

E, de fapt, o concluzie trista. Prin urmare, mi-ar parea bine daca as fi contrazisa.