Luni după-amiază, bărbatu-meu şi-a pierdut cheile. Uite-aşa, pur şi simplu. Când a ajuns acasă a realizat că nu le mai are, deşi mai devreme încuiase când plecase, apoi descuiase cu ele diverse uşi sau dulapuri metalice şi le pusese, ca de obicei, în micul buzunar de la pantaloni unde mulţi oameni păstrează bricheta.
S-a întors pe drumul pe care venise, s-a uitat pe jos, prin tufe, nimic.
Nu era un dezastru, dar ceva durere de cap tot era. Pe acelaşi breloc avea cheile de la casă (două - de la intrarea în bloc şi de la apartament), cheiţa de la boxă şi, mai important, cheile de la serviciu; trei, pentru înlocuirea cărora trebuia să facă o cerere, să explice de ce şi cum şi unde le-a pierdut etc).
Fără mari speranţe că ar putea ieşi ceva din asta, a întrebat un şofer de autobuz (venise mai devreme cu autobuzul acasă, într-un moment când teoretic mai avea cheile încă şi s-a gândit că poate le-a scăpat pe acolo). Omul l-a îndrumat la autogară, unde există un birou de obiecte pierdute. Aici, angajata i-a spus că de obicei durează câteva zile până pot apărea eventuale lucruri pierdute prin mijloacele de transport în comun şi i-a sugerat să se adreseze şi la primărie, unde de asemenea există un birou de predare a obiectelor găsite. A făcut-o şi pe asta, lăsându-şi numărul de telefon la ambele birouri, în-caz-că. Dar fără cine ştie ce iluzii. În fond, erau doar nişte chei.... cine ştie cum şi pe unde-or fi alunecat.
Miercuri dimineaţă, ring-ring telefonul. Bună ziua, de la biroul de obiecte pierdute al primăriei vă sun. Ni s-a predat o legătură de chei, ar putea fi ale dumneavoastră?
Păi să vedem: pe inel ar trebui să fie şase chei, care arată aşa şi aşa...
Da, descrierea corespunde, puteţi trece astăzi pe aici?
A luat în drum un buchet de flori pentru doamna care-l sunase. Într-adevăr, erau cheile lui; un angajat le găsise pe jos în faţa magazinului unde lucra şi le-a predat la biroul respectiv.
Nu vreau să sune aiurea, adevărul este însă că de-atunci mă întreb.... În fine, cred că ştiţi şi voi ce vreau să spun şi care e întrebarea :)
O las nerostită...
Postări
6 comentarii:
Nu, in Ro nu s-ar fi intamplat. Sunt aproape sigura. Dupa fata pe care a avut-o un ofiter de la sectia de politie cand am predat si eu un act gasit pe strada. Zici ca eram extraterestru, asa se uita la mine.
Imi pare rau sa o spun, dar suntem in mare parte un popor nepasator, hot (daca gasim ceva pe jos si e de valoare, repede il insusim), egoist si nesimtit. Am vazut de atatea ori asta, mi s-a confirmat de atatea ori asta, incat tind sa cred ca exceptiile sunt asa de putine ca devin neimportante.
Nu cum mi s-a spus mie sa dau o cafea, un suc, pt un amarat de telefon:)))
Domino
Da, Ale, ai intuit bine.... asta ar fi fost întrebarea: cum ar fi decurs în România o situaţie similară. Mă gândeam de fapt cum ar fi să te duci la un şofer de autobuz să-l întrebi de cheile tale... cam ce fel de răspuns ai primi. Nu ştiu în alte oraşe, dar în Bucureşti cred că niciunul din ei n-ar fi prea amabil...
Păcat. E atât de simplu să faci bine. Şi ai dreptate când spui că excepţiile sunt tot mai puţine.
Adevărul e că nici nu-mi pot imagina să se întâmple aşa ceva aici. Într-adevăr, când e vorba de bani găsiţi şi recuperaţi, cel care i-a predat la poliţie are dreptul legal de-a primi o recompensă. Astfel, dacă e vorba de o sumă de până în 500 de euro, găsitorul primeşte 5%. De la 500 în sus, procentul e de 3%. Şi dacă nu mă înşel, asta nu e valabil doar pentru bani, ci şi pentru obiecte sau chiar animale.
Mie mi s-a intamplat in Ro sa-mi pierd portofelul, in Bucuresti; eram convinsa ca mi-a fost furat; insa n-am apucat sa-mi dau buletinul pierdut, ca am primit un telefon de la cel care mi-a gasit portofelul. Intamplarea a facut ca in portofel sa am cateva carti de vizita de-ale mele :) Mi-am recuperat portofelul cu absolut toate amanuntele din el :)
Ce frumos, Thea :) Cum era vorba aia.... "mi se restabileşte încrederea în omenire", aşa-mi vine şi mie să spun, citindu-te: auzind de astfel de exemple, mă gândesc că, iată, mai avem motive să fim optimişti :)
Trimiteți un comentariu