Exact acum patru ani, în urma insistenţelor unei persoane care ocupă un loc foarte important în viaţa şi sufletul meu, am început acest blog. Ea (nu "ea, persoana", ci "ea, prietena") zicea că am un oarecare condei, să pun mâna să scriu, dară. Eu eram în egală măsură sceptică şi blazată: adică de ce-aş scrie? În fond, ce am eu de povestit sau de împărtăşit atât de interesant? Ce-aş putea aduce nou în branşă? De parcă n-ar fi mii de bloguri deja... Fără chef, am purces la lucru, mai mult ca să nu-mi pară rău că n-am încercat.
Însă nu peste mult timp am avut o revelaţie. Omisesem un aspect foarte important: dragostea mea pentru scris, de care uitasem în anii care trecuseră de când nu mai profesam. Câteva texte au fost suficiente pentru a-mi regăsi pofta de a scrie, pasiunea pentru dansul cuvintelor şi plăcerea de-a povesti.
De-atunci nu m-am mai oprit. Sper să nu mă opresc niciodată din scris şi să-mi împlinesc visele care-mi umplu fiinţa. Undeva, în adâncul sufletului, ceva din mine se trezeşte la viaţă numai atunci când scriu. De aceea îmi doresc s-o fac atât timp cât voi trăi, ori de câte ori voi fi inspirată şi oriunde îmi va fi la îndemână: pe blog, într-un volum de nuvele, sau chiar, cine ştie, poate cândva într-un roman...
Aceasta e prima aniversare a blogului când m-am gândit să fac o statistică. În patru ani de blogging am scris 486 de texte, la care s-au postat în total 1518 comentarii. Bucuria pe care mi-o aduceţi voi prin faptul că-mi sunteţi alături, energia pozitivă, suportul moral şi entuziasmul pe care vi le datorez nu sunt cuantificabile. Sunt infinite. MULŢUMESC :)
Din moment ce tot am menţionat statisticile, hai să aprofundăm puţin. Şi vă invit să acompaniem asta cu un ceva răcoritor. Mie-mi place să cred că-n pahar e un Prosecco rrrrece şi aromat, mmm. Cheers! :)
Aşadar, analizând informaţiile furnizate de scriptul de trafic, feedback-ul vostru şi privindu-mi în suflet, am alcătuit trei topuri.
Postările care aduc cel mai mult trafic de pe Google:
1) Gândurile mele despre Tano Cariddi, eminenţa întunecată din serialul "Caracatiţa".
2) O retrospectivă a serialelor urmărite în adolescenţă şi câteva reflecţii asupra acestora.
3) Strădaniile unei anumite femei (persoană importantă :D) de a parca maşina.
Postările cu cele mai multe comentarii:
1) Rezumatul întâlnirii cu Zubin Mehta şi pozele mele alături de el :)
2) O întrebare deosebit de periculoasă (se recomandă purtarea unui costum de protecţie în momentul accesării link-ului :P)
3) O prejudecată din trecut, de care nu sunt deloc mândră:
Postările cele mai dragi sufletului meu:
1) Un vis împlinit: clipa mea cu Zubin, povestită în detaliu :)
2) Amintirea unui om care mi-a umplut sufletul de căldură: fostul meu profesor de istorie.
3) Despre cei mai importanţi bărbaţi din viaţa mea.
Vă mulţumesc pentru că sunteţi aici şi pentru tot ceea ce mi-aţi dăruit până acum. Pentru timpul vostru, răbdarea de a mă citi, empatia şi sfaturile voastre. Şi vă rog să fiţi în continuare :)
Postări
10 comentarii:
La multi ani! Blogului si mai ales tie :)
S-aveti o relatie lunga is fericita, plina de conversatii interesante!
La multi ani cu inspiratie!
Domino:)
La multi ani, blog drag!
Carmen
La multi ani cu multe articole frumoase#
La multi ani si multe postari :) uneori simt si eu aceasta pornire de a scrie, sotul ma incurajeaza, dar simt ca ar fi mai mult pt mine, ca un jurnal, decat ca un blog. ma bucur sa te citesc :)
Cris
Vă îmbrăţişez cu drag şi vă mulţumesc din tot sufletul :) Pentru urări, pentru gândurile frumoase, pentru că sunteţi aici :)
@Cris, dacă-n sufletul tău îţi doreşti să scrii, încearcă. Aşa cum pofta vine mâncând, şi inspiraţia vine scriind. Ai putea fi uimită de ce se ascunde în tine. Şi chiar dacă ar fi jurnal, memorialistica este un gen literar :)
La multi ani! :)
Săru'mâna! :)
Multi ani inainte cu succes !
Mulţumesc mult, Buburuza, îmi doresc mult să fie aşa... :)
Trimiteți un comentariu