Există vise care, deși sunt grandioase și odată realizate îți hrănesc sufletul pentru tot restul vieții, sunt realizabile. Așa cum a fost pentru mine Concertul de Anul Nou de la Viena. Și de asemenea, există vise despre care, oricât de mult ți-ai dori să se împlinească și oricât de optimist ai fi, în adâncul sufletului știi că nu le vei trăi niciodată. Pentru că fac parte dintr-o altă lume.
Filarmonica din Viena a anunțat zilele trecute un eveniment extraordinar, intitulat ”Croazieră muzicală”. În intervalul 5-16 mai 2016 membrii orchestrei, o serie de invitați speciali și, desigur, pasagerii, vor întreprinde o croazieră pe Marea Mediterană, la bordul unui iaht de lux. Pe parcursul călătoriei, care-i va purta prin Palma de Mallorca, Roma, Florența, Livorno, Barcelona și Ibiza, călătorii vor avea ocazia de-a audia concerte și recitaluri organizate chiar pe vas, vor asista la repetiții, se vor întâlni cu artiștii (se menționează în mod special o sesiune de ”meet and greet”, precum și o sesiune de autografe), vor face excursii pe uscat și vor lua parte la două concerte, unul dintre ele la Opera din Florența, iar celălalt la Palatul Muzicii Catalane din Barcelona. Din repertoriu fac parte lucrări de Beethoven, Mozart, Schubert și Haydn.
Unul dintre invitații speciali este Zubin Mehta, care, printre altele, va dirija și concertul de la Florența: simfoniile a VI-a ”Pastorala” și a VII-a de Beethoven.
După cum cu siguranță vă puteți imagina, mi-a trecut o săgeată prin suflet citind toate astea :) Este o mare dorință a mea să merg într-o croazieră, dar această croazieră e nici mai mult nici mai puțin decât... o feerie :) O stea la care, și de data asta știu sigur, nu pot ajunge. E mult, mult prea sus.
Prețurile pornesc de la 3.750 de euro de persoană (cabină interioară, pe cea mai joasă punte) și ajung până la 8.380 de euro (apartament cu balcon). În preț sunt incluse cele două concerte de pe uscat și, desigur, toate manifestările artistice organizate la bord.
Nu mă gândesc ”cum ar fi dacă”, pentru că este o lume în care eu nu mă regăsesc. O lume a altora, a oamenilor înstăriți și obișnuiți cu astfel de experiențe. Chiar dacă, prin reducere la absurd (sau mai bine-zis, la absurdul absurdului), ne-ar pica în cap o uriașă pară mălăiață de ordin financiar, tot n-ar fi locul nostru acolo. Ne lipsește deprinderea de-a fi bogați și de-a ne comporta ca atare, relaxarea indusă de o situație materială strălucită, nemaivorbind de acel ”usage du monde” pe care-l au numai acei oameni obișnuiți cu asemenea stil de viață. Eu cred că nici n-aș ști să mânuiesc toate tacâmurile care se folosesc la mese de-astea cu fason... :))
E o altă lume, cum ziceam. Noi nu facem parte din ea. Și, cu un surâs nostalgic, dau pagina și îmi spun că nu toate visele se împlinesc.
4 comentarii:
Wow da mi se pare o experienta deosebita! Da e o alta lume, avem ocazia sa o zarim des aici, si ne dam seama ca e o alta liga. Sincer iti spun ca nu m-as simti in largul meu in ea, poate ca nu as avea toate deprinderile si relaxarea pe care o are acea lume, ma rog sa nu mai vorbim de partea financiara pe care trebuie sa o avem ca sa fim acolo :)))
Cris
Mi-au mai trecut si mie prin cap ganduri d-astea, de o anumita divizare a lumii si de segmente in care pur si simplu cercul din care fac parte nu incape nicicum :). Am mai probat diverse "intruziuni" si am iesit in cele mai multe cazuri cam ciufulita. Asa ca de ceva vreme m-am cam potolit cu experientele pe propria-mi piele :)
Exact, Cris, ai spus-o foarte bine: e o altă ligă. Una în care nu știu să joc și nici nu cred să ajung să învăț prea curând...
Am avut și eu ocazia unor, vorba ta, ”intruziuni”... și nici eu n-am ieșit prea bine din ele :)) Nu e locul meu acolo, nu știu să fiu ca oamenii ăia... și când e vorba de experiențe precum asta despre care am scris, trebuie să mărturisesc că mă încearcă niște regrete.
Trimiteți un comentariu