duminică, 7 iunie 2020

So long, Home Office. Bine-a fost...


Săptămâna care se încheie azi a fost foarte obositoare și - cu toate că n-a avut decât 4 zile, fiindcă luni a fost sărbătoare și nu am lucrat, mi s-a părut interminabilă. De-asta nici nu m-am mai adunat să scriu, dar și pentru că n-am avut nimic special de povestit. 

N-am mai citit, n-am mai stat în balcon (și-aici a fost frig, a plouat, ba a fost și furtună care mi-a rupt bucăți din orhideea aflată-n balcon, în general o vreme de stat în casă și de făcut copii), n-am mai... nimic. După cum vedeți, nu mă aflu într-o dispoziție din cale-afară de trandafirie. 

Încă și mai puțin trandafirie devine când mă gândesc la faptul că de mâine mă reîntorc la birou. Era vorba ca de la începutul lunii viitoare, dar zilele trecute m-au luat cu hai c-o fi, c-o păți, că nu mai e periculos, că stai acasă de aproape 3 luni, că să vedem, că să-ncerci. 

Asta cu statul acasă e o porcărie, de altminteri. Am muncit mai mult ca la birou, parțial pentru că aveam mai mult timp (nemaipierzând ore pe drum) și parțial din teama de-a nu mă suspecta careva că trag chiulul.
Dar mno, dacă ordinul vine ”de sus”, încerc cu plăcere 🙄 Vorba vine. Patruzecidemii de pumni în cap să-mi dau. 

Sunt foarte recunoscătoare că am avut posibilitatea să lucrez full time de acasă și a fost o experiență interesantă. Una căreia îi voi duce dorul, cel puțin până mă reacomodez... 

În fine, asta-i situația și cu ea defilez. După cum spunea un personaj pe care unii dintre voi îl vor recunoaște...


Revin cu impresii (poate și cu lamentări, nu exclud).

6 comentarii:

Maya spunea...

Saptamina trecuta am muncit si eu fars spor din birou. Nimeni cu masca ca ne cunoastem si suntem putini veniti. Intentionez aceasta luna sa ramin acasa. Probabil colegu de birou crede ca am ceva cu el de am fost in birou numai cat a avut el concediu. Totusi a fost bine sa pedalez pana acolo ca in rest traiasca home office. Sper sa nu ne faca si seful nostru surpriza sa cheme la birou

Anonim spunea...

Cuuum?! Nu esti curioasa sa vezi daca au ajuns crevetii?! :-))
Eu regret zilele cind stateam acasa si mergeam la serviciu, prin rotatie, cam o data pe saptamina. Eram 1 sau 2, fiecare intr-un birou, fara telefoane, caaaaalm, sa tot lucrezi! Precum croitorasul din poveste, intr-o zi dadeam gata munca pe 5 zile. (Emoticon cu ala verde care se umfla-n pene!)
Jual

Mada spunea...

Eu lucrez o săptămâna la birou, una acasă. Am început treptat, cu 2 zile la birou, săptămâna asta e prima in care sunt full la birou. Simt ca nu mai am timp de nimic, vin acasă leșinata și rupta de oboseala :)) nu vreau sa îmi imaginez cum o sa fie când traficul revine la normal (acum fac 20 de min, cu trafic cam 45-50).
Sincer, mie îmi place mult la birou, sa văd oamenii, e o atmosfera buna! In plus, cred ca sunt unul din puținii oameni care și-au schimbat jobul in timpul pandemiei, iar când sunt acasă ma gândesc numai la worst case scenario și cum se pregătesc ei sa ma dea afara �� in concluzie, mai bine la birou (chiar dacă nu mai am timp sa te citesc dimineața din par, cu cafeaua in brațe ��)
Bafta!

Greta spunea...

Nici noi nu purtăm masca în birou, dar avem dezinfectant pentru mâini și-l folosim periodic, de mai multe ori pe zi.
Să fiți bine, Maya.

Greta spunea...

Am constatat că nu au ajuns și nici nu se întrevede nimic în sensul ăsta. Stăpâna lor e încă în home office și nu mai are nimeni grija acvariului. Creveții sunt, după câte se pare, un proiect ratat :)))

Greta spunea...

Exact așa a fost și pentru mine săptămâna asta :)) Am avut senzația că nu mai am timp de nimic. Până la urmă, nu e decât o chestiune de revenire la rutina ”dinainte”, nimic mai mult.
Baftă la noul job! :) Cunosc asta cu worst case scenario, eu sunt ”specialistă” la așa ceva... și cu cât mai mult poți evita gândurile astea negre care te seacă de energie, cu atât mai bine.