En avant, spre noul an 🙂

De cinci ani încoace, toate Revelioanele mele sunt cu amintiri despre visul care mi s-a împlinit în ultimele clipe de 2014. Concertul de Anul Nou de la Viena continuă să rămână cea mai frumoasă experiență a vieții mele și, cu toate că am încredere în ceea ce pot primi de-acum încolo, va fi foarte greu de egalat. 

Mă gândesc la asta cu atât mai mult anul acesta, când concertul va avea loc fără spectatori. Nu-mi pot imagina cum m-aș fi simțit dacă mi s-ar fi întâmplat mie așa. Sunt cu atât mai recunoscătoare că am avut parte de acest moment, cu adevărat unul dintre acelea despre care spunem că last forever 🙂

Tot cam de atunci a devenit un obicei ca de Revelion să avem flori multicolore în vază, amintindu-ne de aranjamentele florale de la concert, care-au fost o explozie de culori vii. 

(Paranteză: știu că mileurile sunt în general un subiect de amuzament pentru multă lume, alături de peștele de sticlă și carpeta cu ”Răpirea din Serai”. Pentru mine însă, acest mileu este de neprețuit. E lucrat de bunica mea care-a plecat. Nu e unicul, mai am câteva, de diferite dimensiuni. Parcă o văd și-acum croșetând. A lucrat sute, mii de rozete, pe care le cosea apoi laolaltă pentru a face mileuri. Să am pe măsuța din sufragerie un mileu lucrat de ea îmi încălzește, pur și simplu, sufletul și mă simt din nou cuprinsă de dragostea ei). 

Am primit încă un dar personalizat ”Harry Potter”, de la o foarte dragă prietenă Potterhead; de altfel, ei îi datorez în mare parte faptul că am început să citesc povestea in the first place. 

Albastru de Ravenclaw, cum altfel? 🙃 Iar sigla e desenată de ea însăși (ceva de care eu n-aș fi niciodată în stare, în treacăt fie zis). Din text aflu că Severus Snape ar dori să aibă rețeta cafelei, singura pe care trebuie să o mai afle pentru a redeveni Maestrul Poțiunilor 🤔 Păi ce pot zice, happy to oblige, Professor Snape! ☕
(Bine, de fapt felicitarea nu e chiar de la prietena mea, ci de la Hogwarts, știți voi). 

Planuri pentru diseară? Dezmăț la Restaurant Sufrageria, desigur 😃 Ne uităm la filme, ciugulim din platourile cu antipasti (mini-sandvișuri de tot felul), friptura la cuptor și prăjitura cu mandarine pe care yours truly s-a împuternicit ieri să o manufactureze.

Merge de minune cu vinurile moldovenești pe care le-am găsit la un magazin rusesc - și pe care vi le recomand, sunt excelente. Chiar așa, nu mai știu dacă v-am zis că am realizat că nu ne place șampania (am testat inclusiv Veuve Clicquot). Ni se pare amară. Rămânem la clasicul vin. Asta e, niște nerafinați, csf 😂

Acestea fiind zise, tragem cortina peste anul 2020 și mă duc la baie să mă prepar pentru diseară. Am și-o pijama nouă chiar 😂

(Off topic, hai s-o las în scris de data asta. Mi-aș dori ca dirijorul din 2022 al Concertului de Anul Nou să fie Semyon Bychkov. Consider că o merită cu vârf și îndesat. Dar cred că va fi ori Franz Welser-Möst, ori Daniel Barenboim. Aflăm mâine).

Pe voi vă îmbrățișez din tot sufletul și vă mulțumesc. Pentru că-mi sunteți alături și pentru tot ceea ce am primit de la voi pe parcursul acestui an 🙂 Vă doresc să fiți sănătoși, voi și ai voștri dragi și să aveți un 2021 luminos, bun și îngăduitor cu voi și visele voastre.

O noapte frumoasă, dragii mei și să ne citim cu bine anul viitor  🙂