Nu că pe asta e musai să v-o povestesc.
Zilele trecute mă duc eu la serviciu, ca-ntotdeauna. Îmi aleg hainele de seara, mă pregătesc ca de obicei, nimic ieșit din comun, o zi ca oricare alta.
Ajung la birou, salut-salut, dau drumul la calculator, mă duc să-mi iau cafeaua și la toaletă să mă dau cu ruj (ceea ce acasă nu fac din motiv de purtat masca în metrou, fir-ai al naibii de Covid cu cine te-o fi adus), pe scurt - rutina de fiecare zi....
(da, unul dintre ingineri îmi spune Gretchen de când am venit în firmă și-mi place la nebunie cum sună. Independent de asta, am un respect deosebit pentru om și-am ajuns să țin mult la el).
Răsucesc un cap căpiat, mă uit în jos inspectându-mi ținuta.
- Ce chestie agresivă?
- Cum, ce chestie. Aia pe care-o porți.
- Ce-ai dom'le, e o bluză ca toate bluzele.
- Neee, e agresivă.
Ce face?!!!
Între timp apar și ceilalți colegi.
- Aoleo. Ce-i cu bluza asta??
- Mă face să devin agresiv.
- Eu fac cancer la ochi.
- Mă uit încrucișat.
- Nu mă pot concentra că mereu mi-e distrasă privirea.
Ete las' că vă trece.
- E stil Picasso, am zis la plesneală (dar cu multă demnitate), care habar n-aveți. Artă abstractă, chestii-socoteli. Haştag #NuMaiFițiInculți. 🙄
Hahaha și hihihi, toată ziua a stat sub semnul bluzei mele "agresive". Inclusiv când se conferențiau pe Microsoft Teams (cu video) cu unii de la biroul din Paris, le-au zis de Greta și bluza ei agresivă. Evident, ăia au cerut să vadă.
- Drăguță, dar cam abrazivă, a opinat un manager.
Poftim cultură.
Ajungând acasă am pus jupânul să mă pozeze cu împricinata, că aveam de gând să vă povestesc întâmplarea. Însă m-am luat cu altele și aproape aș fi uitat de asta, dar ieri au revenit doi colegi care fuseseră în concediu. Le-am arătat poza și i-am pârât pe ceilalți, care uite ce-au zis.
- Errrmm. Adevăru-i că e așa, cum să zic... psihedelică.
😳😳😳
Hotărât lucru, lumea a luat-o razna. Sau oi fi eu pe contrasens, ca nebunul din banc. Dar mie mi se pare o bluză cumsecade, care alungă monotonia, poftim (le-am zis și colegilor chestia asta și mi-au dat dreptate, ba chiar au accentuat: nu doar că alungă monotonia, praf și pulbere o face 🙄).
Acestea fiind zise și având bluza în imaginea de mai sus, sunt curioasă - cum vi se pare? Am încropit și un mic sondaj de opinie:
a) Distruge nervii;
b) Faci conjunctivită dacă te uiți prea mult la ea;
c) Erodează echilibrul interior;
d) Colegii sunt lipsiți de simț estetic pe persoană fizică (😀)
5) Altele (care ar putea fi ”altele” astea?).
12 comentarii:
D = IN MOD SIGUR ,OAMENI FARA SIMT ARTISTIC......GANDURI BUNE SI MULTA SANATATE
Hipioţilor anilor '70 li s-ar fi părut o bluziţa chiar 'cuminte', drăguţă si vioaie. Un 'statement' susţinând "flower power" sau "make love, not war".
Irina
Paisley brutal! :)))
I-ai trezit din letargie si li s-a zburlit neuronul. :)))
Ada
Bluza este foarte frumoasa, dar nu este de tip "office". Din pozele anterioare pare ca lucrezi intr-o corporatie. Conteaza mult si ce dress code aveti. Poti atenua impactul vizual cu un pulover sau sacou uni.
P.S. Ai colegi foarte simpatici si un birou super dragut. Iar faptul ca esti langa fereastra este un mare plus.
Laura
mie una imi place bluza,dar la fel ca cineva de mai sus, nu o vad purtata la o corporatie unde zilnic dai ochii cu o gramada oameni, e destul de stimulenta vizual ( daca era fusta/pantalon, atunci da, ca stai pe scaun si nu bate la ochi, sau cand mergi lumea se uita in fata si vede in principiu bustul si capu, mai putin atrage atentia la ce e in jos). Poate purtata cu un sacou/cardigan semi inchis ( sa se vada doar un pic ) sau as purta-o prin oras la plimbare
Eu as purta-o la birou, tot corporatie. depinde de dress code, la mine la birou, barbatii sunt in general la costum, suntem doar cateva femei, deci un pic mai formal. Asa ca as purta-o fie la pantalon negru cu tocuri , fie la niste blugi negri pt joia casual. Si eu am niste colegi f verbali, uneori deplasati (mereu comenteaza legat de greutatea cuiva, fie pozitiv, fie negativ, e o chestie culturala cu care nu ma pot obisnui :))
Dar cum nu merg la birou inca, ma dau cu parerea :))
tu cum te-ai simtit in ea? sper ca bine.
Cris
N-aș merge până acolo încât să spun că nu au simț artistic :) Pur și simplu avem gusturi foarte diferite, după cum se vede :)
Vioaie mi s-a părut și mie, dar iată, colegii mei par să aibă preferințe ceva mai... molcome :))
Exaaaact, o prietenă mi-a zis că e paisley :D Și mi-a arătat și pozele cu Beatles. Eu nu știusem asta! Am zis că, dacă o fi s-o mai port la birou, le pun s-asculte ”We all live in a yellow submarine” :D
Nu avem un dress code anume, adică dacă știm că urmează să vină clienți în vizită, ne îmbrăcăm ceva mai spre smart-casual, dar altminteri, purtăm inclusiv blugi rupți :)))
Într-adevăr, colegii sunt foarte faini :) Sunt norocoasă din punctul ăsta de vedere. De unii dintre ei chiar mi-e dor când lipsesc de la birou (ca de exemplu, de colegul care-mi zice Gretchen) :)
Eu m-am simțit bine în ea și-mi place foarte mult. Dar nu știu dacă o s-o mai port la birou, totuși. Poate doar la vreun office party sau ceva de genul ăsta...
Exact asta îmi spuneau și ei când defilam prin birou :))) Că-i agresez vizual sau așa ceva.
Nu cred că o mai îmbrac la birou... sau dacă da, la un cardigan mă gândisem și eu.
Trimiteți un comentariu