Nici tobe, nici trompete

Titlul postării e inspirat de-o anecdotă, care nu ştiu cât de reală este, dar m-a amuzat. Se spune că un tânăr scriitor debutant l-a abordat într-o zi pe Alexandre Dumas-tatăl, rugându-l să-i citească romanul şi să-l ajute să găsească un titlu. "Nu-i nevoie", spune Dumas, "există tobe în romanul dumitale?" "Nu!". "Dar trompete?" "Nici". "Ei bine, atunci iată titlul: 'Nici tobe, nici trompete'!".

Faptu-i cert şi n-are rost să mă ascund după deget: n-am inspiraţie. Mi se întâmplă tot mai des, preponderent duminică seara. Nu ştiu ce păzeşte muza mea şi pe unde paşte curcile.... dar în ultima vreme se lasă tot mai mult aşteptată. 

Poate la asta contribuie şi faptul că efectiv sunt burned out. K.O. Nu mai pot, am nevoie de câteva zile de concediu aşa cum am nevoie de cafeaua de dimineaţă. Am o săptămână liberă, începând de pe 21, deci trebuie să mai rezist până atunci. 

Dar aş vrea totuşi să scriu ceva, pentru că ştiu ce sentiment aiurea am eu când intru pe vreun blog şi văd că nu s-a mai scris de când era lupul căţel. Ţin să vă spun că am urmărit ambele finale de simplu de la Wimbledon şi niciunul din favoriţii mei n-a câştigat. Nici Eugenie Bouchard (care mi-era simpatică deşi o învinsese pe Simona), nici Roger Federer n-au plecat acasă cu trofeul. Ce pot să zic, în weekend-ul ăsta n-a fost prea rentabil să fii favoritul meu; zic asta pentru că nici Costa Rica nu s-a calificat în semifinalele Campionatului Mondial, fiind învinsă de Olanda (care mi-aş fi dorit să fie eliminată). GG WP (good game well played). Not.

Între finala feminină de ieri după-amiază şi meciul de aseară, am citit din cartea despre Beethoven şi am urmărit două episoade din seria Poirot, cu David Suchet în rolul principal. Intenţionez să văd tot serialul şi să recitesc nişte romane pe care le-am cam uitat. De asemenea - în micul concediu de la finalul lui iulie, sper - aş vrea să citesc "Agatha Christie's Secret Notebooks", o carte bazată pe notiţele şi schiţele viitoarelor cărţi ale scriitoarei, care însumează 73 de caiete descifrate de John Curran, autorul care le-a reunit apoi într-o carte. 

În seara asta am fost în târg; Zilele Oraşului, cică. Nimic ieşit din comun. Agitaţia era pe sfârşite, unii strângeau deja tarabele (azi a fost ultima zi). Am băut o bere (jupânul) şi un Radler (eu), am tras de un peşte pe grătar, ne-am plimbat puţin prin zona casei lui Wagner şi-am venit acasă.

Şi mâine e luni.