Mâine (mi) se împlinește o săptămână de izolare, cu inspirația nu pot spune că stau prost, dar în ce privește dispoziția de-a scrie, lucrurile se prezintă lamentabil.
Azi am ieșit la plimbare, era soare și foarte frig și parcă nici nu mai puteam să respir ca lumea. Nu că aș fi avut vreo problemă de ordin fizic.... dar parcă uitasem cum se face.
Amețesc, am frisoane, sunt cvasipermanent obosită, mă cam ustură gâtul.
Doamne, a ce răsfăț și răzgâială sună cuvintele mele. Mi se face și rușine. Eu însămi predic pro stat în casă, condamnând pe cei care se lamentează că nu mai rezistă. Halal exemplu mai sunt. Mbine, poate starea mea proastă se datorează și faptului că sunt oricum foarte obosită psihic și am o enormă nevoie să mă curăț la cap și la minte.
Și dorm, dorm de rup. Ieri m-am prăbușit și-am dormit vreo 3 ceasuri, deși aș fi jurat că nu mi-e somn.
Anyway. Sper că faceți față mai bine ca mine.
Și mai presus de toate astea, sper că sunteți sănătoși, asemeni și cei dragi vouă.
Cazurile ”galopează” între timp și-n Germania, mâine trecem de 30.000.
Îmi doresc să scriu un mini-serial intitulat ”Amintiri din Italia”. Am văzut atât de puțin din ea... dar ce-am văzut a fost suficient pentru a mă îndrăgosti de ea pentru totdeauna.
Când m-oi simți în stare. Deocamdată, mi-e rușine să admit, dar hiperventilez.
Aveți grijă de voi.
Postări
4 comentarii:
Si voi!
Ma sperie ce e in lume. Aici e o stare de inconstienta.. lucram de acasa, e a 3-a sapt, scoli tot inchis. au dat mesaj sa stea lumea acasa. La mine in cartier oamenii au tradus cu "acasa" gen alergari pe langa lac (cartierul e construit in jurul a 2 lacuri micute micute), iesit cu copii pe poiana, cu cainii, bone cu copii etc. si eu sa le explic alor mei de ce nu iesim din casa.. noroc ca avem balcon cat o terasa mare, se dau cu bici , stam la aer. Presa nu comunica multe aici. sa fiti sanatosi si in siguranta!
Cris
Aveți grijă de voi, Cris. Pe-aici văd că se iau ceva mai în serios interdicțiile, pentru că și amenzile sunt pe măsură.
Te îmbrățișez. Sper să ne recitim cu bine, când totul va fi trecut.
Pana acum cateva ore nici ca sufeream vreun pic de la auto izolare si munca de acasa. Chiar vorbeam cu un prieten de dimineata si ii spuneam ca noi suntem surprinzator extrem de bine. Noi suntem foarte activi si mereu plecati pe undeva. Dar profitam de perioada asta sa ne revenim dupa accidentari si sa ne odihnim mai bine. Apoi, ca un cutit infipt in coaste, am fost anuntati acum cateva ore ca intram in somaj tehnic pt perioade determinate. Nu ma afecteaza asta financiar prea mult. Deci nu e ca si cum mor de foame maine. Dar este socul ala ca “ e serios” si ca daca nu se va face ceva vom ramane cu zecile de mii fara loc de munca. Ca nu muncim toti facut masti si dezinfectant. Iar daca restul nu se vinde apai nici noi nu avem de unde primi salariu. A fost un soc. inca mai e. Am plans nitel. Acum ma incurajez. Noi vom fi bine dar parca a fost un dus cu apa rece menit sa ma trezeasca la realitate.
Înțeleg prea bine. Și pe mine m-au trecut fiorii când am citit un articol unde spunea că fiecare a cincea companie de logistică e în pericol virtual de insolvență.
Dar, ce-o fi o fi. Până una-alta, important e să rămânem sănătoase, noi și cei dragi.
Te îmbrățișez. Și pe Rex, și pe Mimiluca :)
Trimiteți un comentariu