duminică, 26 ianuarie 2014

În ultimele zile...


... am avut parte de întâmplări şi experienţe dintre cele mai diferite, care-au generat sentimente la fel de felurite şi de contradictorii.

  • Am trăit ceva cu desăvârşire halucinant în cabinetul medicului de familie. Patru zile mai târziu, încă nu-mi vine să cred. A fost dincolo de penibil; a fost de-a dreptul grotesc. I-aş face reclamaţie, dacă aş avea vreun martor. Evident, n-am. Vă povestesc în curând, trebuie neapărat să scriu despre asta, altminteri fac implozie.
  • Aseară am urmărit în direct, din nou, un concert al Filarmonicii din Berlin, avându-l pe Zubin la pupitru. Dar evenimentul a fost unul mai degrabă trist, pentru că a stat sub semnul decesului dirijorului Claudio Abbado, care a murit luni. Erau prieteni de-o viaţă, încă din timpul studenţiei la Viena - aşa că-n pauza concertului Zubin a povestit, în cadrul unui interviu de 15 minute, amintiri din tinereţea lor. Inclusiv despre cum au fost daţi afară împreună de la un cor :)) - întâmplare foarte simpatică, pe care am povestit-o şi eu anul trecut, în recenzia făcută biografiei lui. Concertul a fost extraordinar - pe lângă repertoriul programat ("Şase piese pentru orchestră" de Webern, "Imperialul" lui Beethoven şi poemul simfonic "O viaţă de erou" de Richard Strauss), în memoria lui Abbado a fost interpretat şi "Adagio-ul" din Simfonia a V-a de Mahler. Atmosfera era apăsătoare, se vedea că toţi erau marcaţi de eveniment. Chiar şi aşa, au cântat sublim. Atât de frumos, încât publicul nu voia să-l lase pe Zubin să plece... Orchestra intrase în culise, dar oamenii nu se clinteau şi continuau să aplaude. Aşa că Zubin a ieşit din nou, fiind doar el singur pe scenă... :) Abia după asta sala a început să se golească :) Mi s-a părut un moment foarte emoţionant. Despre concert n-o să povestesc deocamdată, ci peste câteva luni. Iar atunci când o voi face, va fi clar de ce n-am făcut-o acum ;)) 
  • Am urmărit o oră din "Wolf of the Wall Street", apoi ne-a cam luat somnul şi filmul a rămas înfipt. Dar intenţionăm să-l terminăm, ca să-i fac apoi o cronică gospodărească :)) Chiar şi după numai o oră, sunt fascinată de jocul lui DiCaprio. Ar fi cazul ca la decernarea Oscarurilor să i se dea, în sfârşit, ce-i al lui...!
  • Mă străduiesc să gândesc pozitiv. Ştiţi voi legat de ce anume :) Ţineţi-mi pumnii, vă rog... 

3 comentarii:

coco spunea...

tinem pumnii!!!

thea spunea...

Sunt curioasa de faza de la medicul de familie; si eu am povesti cu medicul de familie, nu penibile, dar pline de nervi :(

Iti tin pumnii pentru motivul ganditului pozitiv :)

Greta spunea...

Vă mulţumesc din suflet pentru gândurile bune şi energia pozitivă, Coco şi Thea! Ajută! :)

@Thea, mâine sau cel târziu poimâine "torn" toată întâmplarea. Deci aşa, şi tu te enervezi la medicul de familie... ce-or avea ăştia, domn'le? Cine se cred?!
Ahhh, abia aştept să scriu, altă cale de-a mă elibera de nervi nu văd :))