După cum am mai scris nu o dată pe blog, sunt fan al serialului ”House of Cards” în general și-al lui Kevin Spacey în special. Obiectiv vorbind, sunt convinsă că măcar jumătate din reușita serialului se datorează prestației sale. Dincolo de jocul lui, care personal mi se pare fabulos, a intrat atât de bine și de convingător în rolul lui Francis Underwood, încât nu-mi mai pot imagina un alt președinte al Statelor Unite.
În ceea ce-o privește pe partenera lui, Robin Wright, lucrurile stau oarecum diferit (din punctul meu de vedere, pe care evident că nu-l impun nimănui). O consider o actriță bună, dar în niciun caz nu putem vorbi la ea despre sclipire de geniu. Ar fi putut fi multe alte actrițe în locul ei și-ar fi fost la fel de convingătoare declamând cu aplomb ”Francis, consider că sunt pregătită pentru funcția de vicepreședinte”. Pe de altă parte, niciun alt actor n-ar avea privirea pe care-o are Spacey când se uită direct în camera de filmare și ne ia drept martori într-o chestiune sau alta.
Vedeți? La asta mă refer :)) (Așa s-a încheiat primul episod din sezonul al doilea și-mi venea să-i răspund ”why, thank you, Mr. President, it's so nice to be back!”). Privirea AIA, zâmbetul din colțul gurii... sunt unice. Sunt extraordinare. Și sunt parte din ceea ce este Kevin Spacey, justificând astfel onorariul pe care-l primește pentru fiecare episod. Pentru că despre asta e vorba, de fapt. Despre bani.
De curând, Robin Wright a declarat că i-a somat pe producători să-i plătească același onorariu ca și lui Spacey (primea mai puțin decât el; nu știu despre ce sumă vorbim în cazul ei, dar despre el citisem pe undeva că ar încasa 500.000 de dolari pe episod). Ei bine, ei i s-a părut inacceptabil acest lucru și practic le-a forțat mâna producătorilor să-i mărească salariul, amenințându-i că-i va dezvălui ca fiind niște misogini care tratează femeile discriminatoriu: "You'd better pay me or I'll go public". Sunt propriile ei cuvinte. Argumentul principal a fost acela că, potrivit unor statistici, personajul ei ar fi fost într-o anumită perioadă mai popular decât cel lui Spacey. Drept pentru care merită bani în plus, zise ea, pierzând din vedere că era normal să fie mai iubită Claire decât Frank, din simplul fapt că Frank e un nemernic, un manipulator, un președinte corupt și-n multe alte feluri (ca să nu dau spoilere).
Producătorii au cedat la, hai s-o spunem pe-aia dreaptă, șantajul ei și i-au dat onorariul cerut. Presupunerea mea este că nu de frica amenințărilor ei au făcut-o, ci pentru că probabil nu-și permit s-o piardă; serialul e prea avansat pentru a o mai înlocui, iar personajul ei este mult prea important în economia întregii acțiuni. Așa că i-au dat cât a cerut, iar ea, mândră de sine, a făcut... ce? A dezvăluit totul presei, după cum spuneam mai sus.
De asemenea, mi s-a părut de-o măgărie impardonabilă argumentul ei potrivit căruia ea n-a făcut carieră pentru că s-a ocupat de copii. ”Cate Blanchett sau Nicole Kidman au făcut câte patru filme pe an în timp ce eu îmi creșteam copiii”, a zis ea, dând de două ori cu bățul în baltă. Unu, și cele două actrițe menționate au copii. Doi, fiecare a fost premiată cu Oscar (Blanchett chiar de două ori). Robin Wright nu s-a apropiat niciodată de-un rol care să-i aducă măcar o nominalizare.
Lăsând la o parte gestul ei care mie nu mi se pare deloc, dar absolut deloc elegant (adică îi ameninți că faci public dacă nu-ți dau câți bani ceri, ei îți dau, iar după asta tot faci public, na bravo) - deci, aparte de asta, inițiativa ei a provocat un val de manifestări de-un feminism acerb. Este o actriță extraordinară, ce dacă-n afară de ”Santa Barbara” n-a mai jucat în niciun film cunoscut, oh, dar stai, a avut un rol minor în ”Forrest Gump”, deci e de-același calibru cu Spacey. Dă-l încolo cu Oscarurile lui cu tot, Robin e minunată, merită la fel de mulți bani ca el. Ce dacă ea nu este A-Lister, i-au dat banii ceruți, deci merită. Ea merită banii pentru că personajul ei e mai popular, ce n-ați înțeles? Scenariul? Ce contează scenariul? Ah, a zis chiar ea că personajul - subliniez, personajul - e mai popular? Și ce dacă, lumea o iubeeeeheește, foarte bine că i-au dat bani. Degeaba argumentele referitoare la performanță, degeaba precizările legate de cotația fiecăruia dintre ei la Hollywood. Nooo, e bună, i-au dat mai puțin doar pentru că e femeie, dar i-a aranjat ea.
Lumea tinde s-o ia tot mai mult razna, iar mie mi se pare că înțeleg tot mai puțin(e). Adică sunt de acord că femeile sunt uneori plătite mai prost decât bărbații și asta ar trebui să se schimbe - însăși Meryl Streep milita pentru onorarii egale - dar să avem rezon... Una e să fii Streep și să ceri onorariu egal din postura a trei premii Oscar și a recordului deocamdată neegalat de nominalizări și alta e să fii o actriță care, până la ”House of Cards”, era cunoscută numai pentru rolul din ”Santa Barbara” - un serial de mâna a paișpea.
Una peste alta, în povestea asta Robin Wright nu mi s-a părut cu nimic mai presus de-o țață care-și pune mâinile-n șolduri și să rățoiește ”să mi se dea!”.
Postări
10 comentarii:
Din pacate cred ca genul asta de actiune nu face altceva decat sa arunce in derizoriu o problema care e inca mult prea grava pt secolul in care traim.
Acum ceva timp seful de la HR de la o firma de consultanta din top 5 mondial imi explica cum femeile au by default inca inainte de interviul pe post, agatat de coada un factor de risc. Factor de risc dat in mare parte de faptul ca are sau va avea copii. Iar asta ii afecteaza obtinerea postului si salariul oferit.
E asta egalitate de sanse? Raspunsul e clar insa pe firma o intereseaza cat bani faci pt ea si nimic altceva. Iar statul acasa cu copilul inseamna ca nu faci bani. Si uite asa pleci din postura inferioara doar pt ca asa te ai nascut.
Pe de alta parte insa sunt acrita pana la cer de alunecatul in cealalta parte. Cerutul de cote obligatorii pt nr de angajati femeie pe institutie. Cerutul de salarii egale fara sa conteze cat de bun esti. Si altele de genul. Asta e egalitate de sanse?
Foarte dezamagitor.
Feminism de doi bani.
Am citit si eu intamplator saptamana trecuta interviul actritei Robin Wright. Si am fost surprinsa neplacut, imi facusem o imagine despre ea si ea a daramat-o cu ocazia celor spuse. Mi-o inchipuiam la fel de batoasa si in viata reala, nu o cucoana care-si infige mainile in sold... :)
Am citit ca ar urma si seria a cincea... ma intreb ce intrigi o sa mai nascoceasca? :)
Sunt la miezul sezonului 4. N-am murit vreodata de dragul lui Claire Underwood, mi se pare alunecoasa, genul de femeiusca ambitioasa, fara sa aiba stofa de politician, dar nah, sotul e presedinte...
So, ziceti ca urmeaza un sezon cu nr. 5? Sper sa-i faca scenaristii felul, ca s-o sature de feminism.
Hai, liberté, egalité, feminité :)
Ma duc sa-mi fac niste gustarele si sa vad ce mai am din sezon 4.
As vrea tare mult sa cred ca a facut aceste afirmatii si cerinte pt a se alatura curentului de la Hollywood, incepuse nu cu mult in urma o miscare prin care mai toate marile actrite au inceput sa ceara salarii egale cu ale barbatilor. Ceea ce mi s-a parut ca se pierde din vedere este partea cu cat de faimos, bun si cautat esti ca actor indiferent de sex.
Eu nu as vedea alta actrita mai potrivita in rolul lui Claire decat Robin. Si recunosc ca mi-a placut de ea de muult.
Cris
E-adevărat, problema continuă să persiste și acțiunile de feminism de genul celei a lui Robin Wright nu fac decât să dea apă la moară celor care nu cred în egalitatea de șanse. Nu știu exact unde se trage linia, cât e discriminare și cât e faptul că, pur și simplu... de multe ori se întâmplă ca bărbații să fie mai buni. Urmăresc și pagina de Facebook a Filarmonicii din Viena și mai apar uneori comentarii gen ”de ce atât de puține femei?”. Anul trecut au angajat o fagotistă și reacțiile erau din categoria ”bravo, încă o femeie în orchestră!”. Pe de altă parte, orchestra - așa cum e, alcătuită predominant din bărbați - sună divin. De asta spun că nu știu unde e adevărul... probabil la mijloc, ca de cele mai multe ori.
Da daaa, vine și seria a cincea, sper că și a șasea, și a șaptea și a.... paisprezecea :)) Glumesc, nu cred c-ar fi de bun augur un serial atât de lung, dar măcar 2-3 sezoane sper să mai fie.
Altfel, și pe mine m-a dezamăgit felul în care a ales să procedeze. Pe termen scurt se bucură de bani, dar pe termen lung nu cred că se va dovedi o mișcare bună. Va fi interesant de urmărit în ce seriale va mai apărea după ”House of cards”... sau dacă.
Aoleo, nici chiar așa, cum să omoare femeia? :))) Păi Francis în cine se mai oglindește? Cine-i mai ridică mingea la fileu? Zic să trăiască, deși la ce idei crețe a avut în sezonul ăsta, te și-ntrebi ce-o mai cloci în noul sezon :))
Acum m-am obișnuit și eu cu ea în rolul lui Claire, vine ”la pachet” cu Francis, dar aș fi fost ok cu orice altă actriță în locul ei. Cu Spacey însă este altcevaaaaaa.... Îl ador etern :))
Am citit zilele trecute un articol care spunea ca niciodata pana acum nu au fost atat de multe femei in stiinta. Iar la studii universitare in stiinte exacte deja ne indreptam spre egalitate. Si cu toate astea femeile din stiinta nu ajung la fel de sus ca berbatii sau se retrag definitiv. Si nu pentru ca am avea mai putini neuroni sau creierul mai mic cum se sustinea candva. Problema in ochii mei este ca femeile sunt crescute de mamele lor ( si minunata societate din jur) cu ideea ca e datoria lor ( nu a sotului) sa se dedice familiei no matter what. Iar la asta se adauga faptul ca de prea multi ori trebuie sa alegi familia sau cariera pt ca nu exista intelegere pentru o mama si se asteapta acelasi lucru de la ea ca de la un angajat fara obligatii sau un barbat neimplicat in cresterea copiilor. Nu ar trebui sa fii obligat sa alegi. Nu e usor e adevarat dar flexibilitate din partea angajatorului si o infrastructura serioasa ar face o diferenta extraordinara. Dar cel mai si cel mai important este mesajul pe care il transmite mama fetitei ei. Eu o sa ii raman vesnic recunoscatoare mamei.
L-am epuizat, serialul zic!
Greta, subestimezi scenaristii. Eu as propune un schimb de experienta, unde George R. R. Martin se ocupa de sezonul 5. Så vezi ce liniste face ala, intre "catindati" ! :))
Fara gluma, în sezonul 4,în afara de faptul ca se bangheste cu Thomas, scârța-scârța pe hartie, personagiul Claire, nu face nika notabil. N-a reusit să ma convingă de nimic. Mi-ar fi placut cineva ca Helen Mirren, în pielea lui Claire. Robin asta mi se pare cumva stravezie, nu are suficient impact.
Parerea mea!
Trimiteți un comentariu