Periplu în Sicilia și Malta: o scurtă plimbare în Birgu și un sfat despre plajă (8)

După cum vă promisesem, în penultimul articol din acest serial de vacanță vom face o plimbare - de data asta, de cealaltă parte a portului din Valletta, cunoscută sub numele de ”Cele trei orașe”: Cospicua (Bormla), Birgu (Citta Vittoriosa) și Senglea (L'Isla).

Dintre acestea trei Birgu este considerat cel mai turistic și mai atractiv, oferind o perspectivă interesantă asupra culturii și istoriei Maltei, cu o arhitectură frumoasă, fortificații, străduțe medievale și portul cu foarte multe ambarcațiuni. Un lucru mai puțin cunoscut despre Birgu este faptul că e unul dintre principalele locuri de bătălie dintre cavaleri și Imperiul Otoman din timpul Marelui Asediu al Maltei din anul 1565.

Am avut și un ghid în aceasă escapadă, însă - exceptând faptul că a fost de ajutor din punct de vedere logistic, organizând transportul și o mini-croazieră de vreo 20 de minute care a fost foarte interesantă - nu pot spune că am beneficiat prea mult avându-l. Pe drum a povestit diverse, dar grupul din care făceam parte era destul de mare și nu-l auzeam prea bine, era înăbușitor de cald și nu știam cum să mai prindem un colț de umbră, în sfârșit - per total nu regretăm că l-am ales, dar cum spuneam, mare diferență nu a făcut.

Ne-a plăcut să ne plimbăm prin orășel, ale cărui străzi erau decorate în vederea unei sărbători preconizate pentru zilele următoare.

O mențiune despre aceste statuete - erau formate din 3-4 bucăți mari și asamblate de adolescenți voluntari. Am avut ocazia să asistăm la montarea unei asemenea statui și nu părea deloc treabă ușoară, mai ales pe căldura care era. Cu atât mai nobil mi se pare gestul tinerilor respectivi.

Am trecut pe lângă multe clădiri frumoase, cu balcoane tipice Maltei (da, foarte multe dintre ele sunt închise, lucru pe care nu-l înțeleg în ruptul capului. Niciodată nu mi-ar fi plăcut așa ceva, dar ăsta e specificul locului).

Am stat la o cafea pe malul apei și am contemplat zona portuară. Ne-a plăcut. Ne gândiserăm să ne întoarcem pentru o cină, eventual în ultima seară, dar până la urmă am rămas în Valletta (ceea ce n-a fost deloc rău, după cum voi povesti în articolul dedicat bucatelor).

Mini-croaziera a fost neașteptat de plăcută - de unde crezuserăm că va fi doar o trecere pe celălalt mal, am făcut un tur mai lung, dând ocol portului și a fost foarte frumos (cu atât mai mult cu cât barca avea o prelată de pânză care ne-a ferit de soare).

 

Nu vreau să închei articolul fără a spune două vorbe și despre plajele din Malta. Ăsta e un capitol care ne-a cam dat cu minus, deși din documentarea noastră nu părea așa. Realitatea este că în Valletta nu sunt plaje amenajate (a se citi, cu șezlonguri și umbrele), iar noi nu suntem genul care să ne declarăm mulțumiți a ne prăji la soare pe un prosop. Așa ceva făceam la 25 de ani la Mamaia, dar am îmbătrânit și ne-am sclifosit 😀.

Pentru a ajunge la plaja din imaginile de mai sus, la Mellieha, trebuia să parcurgem o oră și jumătate cu autobuzul, așadar trei ore dus-întors. La dus era mai treacă-meargă, eram odihniți și autobuzul venea punctual (îl luam de la capăt de linie). La întoarcere însă, a fost de fiecare dată un chin. Orarul din aplicație nu se potrivea. Stație de autobuz semnalizată, dar nu scria ce autobuze opresc acolo - rezultat: am stat vreun sfert de oră să așteptăm numai ca să vedem autobuzul trecând pe lângă noi. Eram obosiți, iritați, tot cheful ni se ducea pe apa sâmbetei. Într-una din zile am luat un Bolt (Uber nu există), că nu se mai putea.
Altminteri, plaja ok, 18 euro pe zi pentru 2 șezlonguri (rezonabil, aș spune), cu suficiente locuri de unde să poți lua de băut, gustări sau ceva dulce și cu toalete curate și gratuite. Dar până ajungi acolo... În concluzie, dacă mergeți în Malta și știți că vreți la plajă, mai bine luați hotel în Mellieha și mergeți în Valletta cu autobuzul sau cu Bolt.

A mai rămas un singur articol din acest serial, articol de care sper să mă învrednicesc zilele viitoare. Ca preambul, pot spune că n-am regăsit nici acum diversitatea și nebunia de gusturi și arome de-acum doi ani, din Napoli și cealaltă parte a Siciliei. Dar nici lipsiți de delicatese n-am fost 🙃.