Doamna Cocuța ambalează abur

Nu că pe asta trebuie să v-o spun, deși sunt frântă de oboseală pe toate planurile. Și fizic și psihic.

Luni primim cu toții un mail de la doamna Cocuța. În esență ni se adresa nouă, respectiv managerilor de flotă ('ai de capu' meu ce pompos sună, deși job-ul nu e tocmai glamour), dar luase pe absolut toată lumea imaginabilă în Cc.
Cred că doar președintele Macron și Papa mai lipseau de-acolo.
Și ce glăsuia dânsa?

În esență nimic important, dar ne trântise cu demnitate un text împănat cu săgeți, bulinuțe și cuvinte îngroșate, din care am reținut două aspecte esențiale: ”va trebui să revizuim procedura" (da' quel surpriz, nimeni nu s-ar fi așteptat 🙄) și ”vă rog să fie rediscutat acest aspect în fiecare ședință săptămânală, până la implementarea proiectului”.

Am căscat de interesați ce eram și ne-am văzut de treabă.

Recent ne-am ședințit ca de obicei. Discutăm, primim niște sarcini noi că tot n-aveam destule, pufnim, dăm ochii peste cap, șefa nu se-arată impresionată, dar știm că ne înțelege și că atunci când e groasă, ea se face scut pentru noi în fața top management-ului. Unde mai pui că are un umor spumos și molipsitor.

- Bun, conchide ea, dacă nu mai e altceva, cred că asta a fost pentru azi.
- Nuuuu, am zis noi în cor. Trebuie să rediscutăm problema X, despre care ne-a scris doamna Cocuța, cerând să fie menționată la fiecare ședință 😀.
Scurtă pauză șocată.
- Oh shit. Voi chiar citiți mailurile doamnei Cocuța.

Ne-am amuzat și am depășit momentul, realizând astfel o dată în plus cât de important este să ai un superior înțelegător și care nu ia în serios toate bazaconiile corporatiste de tip ”haideți să haidem”...