marți, 24 mai 2016

Dându-mă (și eu) cu părerea...


Într-o lume în care există încă foarte mulți oameni convinși că Lee Harvey Oswald a fost unicul trăgător în atentatul de pe 22 noiembrie 1963, nu e nicio mirare că ipoteza unei subite crize de conștiință a lui Dan Condrea este în continuare privită ca fiind perfect plauzibilă.  Chipurile nu a putut rezista perspectivei închisorii și a plonjat într-un copac, fără pic de considerație pentru mediul înconjurător (sarcasm). 

Nu o să înșir toate motivele pentru care sunt convinsă că există două variante posibile: fie niște domni, ușor preocupați de ceea ce va spune a doua zi la audieri, l-au mătrășit în stilul împrumutat din filmele cu mafioți (cultura cinematografică în exces dăunează, iată), fie omul s-a pus la adăpost undeva în niște insule cu o climă mai blândă. Pasămite bătea un vânt cam vijelios dinspre Parchetul General. Despre argumentele în sprijinul acestor ipoteze s-a scris și s-a răs-scris, nu aș aduce nimic în plus. Într-adevăr, varianta a doua pare de-a dreptul fantasmagorică. Dar așa, ca exercițiu: în câte filme ați văzut exploatată ideea unui cadavru atât de mutilat, încât e identificat exclusiv după acte și haine? Că eu am văzut în mai multe. Ba parcă și Agatha Christie are un roman polițist concentrat în jurul acestei idei.

Știu că unora le sună ca un scenariu de film prost, dar să ne aducem aminte că, timp de vreo zece ani după teribilul accident din Pont d'Alma, bodyguardul Prințesei Diana a suferit de amnezie. Intens a suferit. Când în sfârșit și-o fi revenit un pic sărmanul suferind, viața mersese înainte. Diana a rămas neuitată pentru totdeauna, așa cum și trebuie să fie, dar încrâncenarea oamenilor de-a afla ce s-a întâmplat s-a... diluat. (Hai că nu puteam să termin de scris ideea fără un joc de cuvinte tâmpițel previzibil). Actualmente lucrează la ceva companie de securitate, cu alte cuvinte își vede de viața lui. Atât mai spun pe subiect: dintre toți ocupanții mașinii, el era unicul care purta centură de siguranță, deși ca bodyguard era obligat să nu o poarte (pentru a putea interveni imediat în caz de ceva). Dacă amnezia lui a fost reală, apăi tot reală a fost și deprimarea lui Condrea, urmată de sinucidere. Cam asta voiam să zic. 

Fără legătură cu subiectul de mai sus, dar țin musai s-o spun: frații mei albi bucureșteni, eu încă sper să n-o proptiți pe Firea la primăria capitalei. Nu-i vorbă, eu n-am nici de câștigat, nici de pierdut... dar chiar așa?! Chiar Firea, o mahalagioaică și  o mincinoasă dovedită?

Niciun comentariu: