Intermezzo

Am avut intenţia să scriu în seara asta partea a treia a peripeţiilor florentine - parte în care va fi vorba în principal despre urcat, tras sufletul, tehnici de ignorare a claustrofobiei şi importanţa plasturilor - dar nu mai apuc astăzi.

Explicaţia diplomatică ar fi că-s obosită (am nimerit în plină "tornadă" la serviciu; imens de mult de lucru, iar presiunea pusă pe noi - direct proporţională cu volumul de muncă; inclusiv ieri am prestat nouă ore, deşi era sâmbătă). Azi am dormit şi am zăcut. 

Explicaţia reală (care însă nu o contrazice pe cea diplomatică, aceasta rămânând în continuare valabilă) este că m-am apucat de "Infern".  Nu, nu al lui Dante, de ce să vă mint.  Al lui Dan Brown. 

Asta e, n-am rezistat curiozităţii (şi, ca s-o spun pe-aia dreaptă, nici n-am încercat să-i rezist). Ştiu, e o carte din categoria "chewing gum for the brain", dar în apărarea mea argumentez că unul dintre motivele principale pentru care m-am apucat s-o citesc e faptul că acţiunea se petrece la Florenţa :))

Oricum, că tot veni vorba despre cărţi, în concediu am citit autobiografia lui Lang Lang. M-a fascinat parcursul vieţii acestui om şi m-a făcut să-mi doresc să-i ascult muzica. Abia aştept să vă povestesc :)

O săptămână excelentă să avem!