Postarea aceasta mocnește în gândurile și imaginația mea de ani de zile. Nu este nicio exagerare. Într-un anumit fel, seara de 15 noiembrie 2012 mi-a schimbat viața. Nu mă anima nimic în mod deosebit și, poate mai mult decât oricând până atunci, aveam nevoie de o pasiune care să mă stimuleze, să-mi umple sufletul de entuziasm și să mă motiveze. În contextul ăsta, am urmărit întâmplător o jumătate de oră din concertul aniversar susținut de Daniel Barenboim la Filarmonica din Berlin și dirijat de Zubin Mehta. Mai precis, finalul concertului, pentru că atunci am deschis televizorul.
Nu știu exact ce s-a întâmplat în mintea și sufletul meu și ce declic a avut loc, dar a fost ca și cum mă trezisem dintr-un somn profund, dintr-o moleșeală prelungită și-n multe privințe deprimantă. Mi-am adus aminte cât de impresionată fusesem de cele două concerte dirijate de el cu șapte ani în urmă, la ediția din 2005 a festivalului ”George Enescu”. Multă vreme am fost convinsă că nu voi mai avea niciodată șansa de-a merge la vreun concert de-al lui și mă consideram foarte norocoasă că am putut să-l audiez de două ori.
Din seara aceea de noiembrie însă, cum spuneam... multe s-au schimbat. După foarte multă vreme, mă simțeam din nou plină de viață, curioasă, nerăbdătoare, dornică de experiențe noi, însetată de-a asculta cât mai multă muzică, de-a citi despre el și de a-l cunoaște mai bine. În perioada aceea am început să-mi alcătuiesc o colecție, la început numai din CD-uri și DVD-uri, cărora pe parcurs li s-au adăugat discuri Blu-ray și alte ”colectibile”, unele dintre ele de-o valoare sentimentală extraordinară.
Acesta este ”colțul” meu preferat din casă și niciun obiect nu se află acolo întâmplător, ci fiecare are o poveste și poartă cu sine o amintire frumoasă.
Micul vas cu model chinezesc din mijloc e de la mama.
Trandafirul uscat din el este unul din cei 25 de trandafiri roșii primiți de la dumnealui jupânul la aniversarea a 25 de ani.
Mileul din mijloc a fost croșetat de bunica mea.
Purcelușul de porțelan din centru a fost cumpărat din Viena, pe 31 decembrie 2014, cu doar câteva ore înainte de-a ajunge la cel mai important și mai dorit concert din viața mea.
Cele cinci flaconașe diferit colorate le-am cumpărat din Grecia, țara cea mai dragă mie. Fiecare dintre ele conținea la vremea respectivă câte un parfum.
Trandafirul galben din dreapta l-am primit de la niște plasatoare, la ieșirea de la un concert al lui Zubin din Baden Baden.
Iar micul mileu în formă de cheia Sol din stânga nu are o valoare sentimentală în sine, dar îmi place foarte mult. E deosebit de frumos lucrat (broderie filigran) și se potrivește perfect în decor.
Revenind acum la colecție în sine, sigur că nu e o întâmplare că vorbesc în premieră despre ea tocmai astăzi și tocmai de aceea spuneam că mă gândesc de multă vreme la această postare; de când am început să colecționez, mai precis. Este felul meu de a-l omagia pe Zubin, care azi împlinește 80 de ani :) Comoara mea a fost strânsă în ani de zile și unele dintre DVD-uri sunt cu adevărat rarități - ca de exemplu ”Requiem from Sarajevo” (un concert dirijat de Zubin în 1994, în cadrul căruia a dirijat Recviemul de Mozart pe ruinele bibliotecii din Sarajevo, distruse de bombardamente); sau ”Portrait of Zubin Mehta”; sau ”The Trout”, unica filmare care-l arată pe Zubin performând nu ca dirijor, ci ca instrumentist, cântând la contrabas). Aceste DVD-uri nu sunt ușor de procurat, primele două de pildă nu pot fi livrate decât în Statele Unite și mi le-a trimis verișoara mea de acolo. Mă bucur de fiecare nouă comandă, număr zilele până când sosește, urmăresc tracking-ul acolo unde se poate și abia aștept să-i fac loc unui nou CD sau DVD alături de celelalte.
Nu am foarte multe CD-uri, dar asta mai mult ca urmare a faptului că am cumpărat CD Box-uri (cutiile așezate vertical), deci multe dintre interpretări se regăsesc acolo și n-am mai luat CD-ul separat. Mai există câteva DVD-uri pe care mi le doresc, dar care momentan nu sunt disponibile și nu pot fi comandate și mai sunt și destule CD-uri cărora le va veni rândul.
În afară de muzică, mai colecționez și programele concertelor la care am șansa de a merge (pe ele le păstrez sub CD-uri), precum și biletele. De asemenea, am și două cărți:
Am scris despre fiecare dintre ele, dar nu mai pun link-urile, că le-am mai pus și cu altă ocazie și nu vreau să devin redundantă; dacă sunteți curioși, ele se găsesc în arhivă, la ”eticheta” cu numele lui. Le-am citit cu mare drag și, la rândul lor, ambele cărți au o semnificație aparte pentru mine. Pe cea din stânga am primit autograf, acum trei ani :) Iar din cealaltă carte am aflat despre răbdarea și atenția lui față de public, precum și disponibilitatea pe care o dovedește dintotdeauna față de admiratori, ceea ce mi-a dat curaj să-l abordez eu însămi, în ceea ce-a devenit una dintre cele mai extraordinare amintiri ale vieții mele.
Nu sunt foarte încântată de aspectul colecției, mă refer la felul în care sunt aranjate; mult mai bine le-ar sta pe un suport din acela special de CD-uri și DVD-uri, însă efectiv nu avem spațiu și pentru așa ceva. Când ne vom muta, asta va fi una dintre prioritățile mele.
Apropiindu-mă tiptil de finalul acestei postări, ce-aș putea spune? Cei care mă cunosc știu, iar voi, care mă citiți, de asemenea știți cât de drag mi-a devenit Zubin de-a lungul anilor. Muzica lui îmi ține și de amar, și de bucurie; ascultându-i interviurile, mi se îmbogățește sufletul; urmărindu-l dirijând, mă încarc de energie pozitivă. Apropo de asta, am zâmbit cu un aer de ”oh, da, știu cum e” când am auzit-o pe pianista Yuja Wang povestind despre experiența ei de a cânta într-un concert dirijat de Zubin:
”Odată, în timpul unui concert pe care l-am avut la Florența, a fost cât pe ce să uit să intru, pentru că priveam fascinată și plină de bucurie mâinile lui. Mișcările îi sunt atât de elegante și în același timp de naturale. Îl priveam cum trăiește muzica și parcă eram în transă, când deodată am realizat: ah, trebuie să intru!”. :)
Sper din toată inima să mai fie în putere ani mulți (apropo, în titlul postării sunt chiar cuvintele lui și-i dau dreptate: sufletul și mintea lui sunt cele ale unui om aflat în floarea vieții). Mi-am dorit mult să fiu la concertul său aniversar, care va avea loc astăzi la Viena și-n cadrul căruia va dirija exclusiv lucrări de Beethoven. N-a fost să fie. Dar sper că vor fi altele.
Voi încheia articolul citându-l pe Itzhak Perlman, care la un moment dat a spus despre Zubin: ”he is magical, larger than life”. În cuvinte puține, a exprimat atât de multe :)
La mulți ani și la încă multe concerte, my dear Maestro... :)
Trandafirul uscat din el este unul din cei 25 de trandafiri roșii primiți de la dumnealui jupânul la aniversarea a 25 de ani.
Mileul din mijloc a fost croșetat de bunica mea.
Purcelușul de porțelan din centru a fost cumpărat din Viena, pe 31 decembrie 2014, cu doar câteva ore înainte de-a ajunge la cel mai important și mai dorit concert din viața mea.
Cele cinci flaconașe diferit colorate le-am cumpărat din Grecia, țara cea mai dragă mie. Fiecare dintre ele conținea la vremea respectivă câte un parfum.
Trandafirul galben din dreapta l-am primit de la niște plasatoare, la ieșirea de la un concert al lui Zubin din Baden Baden.
Iar micul mileu în formă de cheia Sol din stânga nu are o valoare sentimentală în sine, dar îmi place foarte mult. E deosebit de frumos lucrat (broderie filigran) și se potrivește perfect în decor.
Revenind acum la colecție în sine, sigur că nu e o întâmplare că vorbesc în premieră despre ea tocmai astăzi și tocmai de aceea spuneam că mă gândesc de multă vreme la această postare; de când am început să colecționez, mai precis. Este felul meu de a-l omagia pe Zubin, care azi împlinește 80 de ani :) Comoara mea a fost strânsă în ani de zile și unele dintre DVD-uri sunt cu adevărat rarități - ca de exemplu ”Requiem from Sarajevo” (un concert dirijat de Zubin în 1994, în cadrul căruia a dirijat Recviemul de Mozart pe ruinele bibliotecii din Sarajevo, distruse de bombardamente); sau ”Portrait of Zubin Mehta”; sau ”The Trout”, unica filmare care-l arată pe Zubin performând nu ca dirijor, ci ca instrumentist, cântând la contrabas). Aceste DVD-uri nu sunt ușor de procurat, primele două de pildă nu pot fi livrate decât în Statele Unite și mi le-a trimis verișoara mea de acolo. Mă bucur de fiecare nouă comandă, număr zilele până când sosește, urmăresc tracking-ul acolo unde se poate și abia aștept să-i fac loc unui nou CD sau DVD alături de celelalte.
Nu am foarte multe CD-uri, dar asta mai mult ca urmare a faptului că am cumpărat CD Box-uri (cutiile așezate vertical), deci multe dintre interpretări se regăsesc acolo și n-am mai luat CD-ul separat. Mai există câteva DVD-uri pe care mi le doresc, dar care momentan nu sunt disponibile și nu pot fi comandate și mai sunt și destule CD-uri cărora le va veni rândul.
În afară de muzică, mai colecționez și programele concertelor la care am șansa de a merge (pe ele le păstrez sub CD-uri), precum și biletele. De asemenea, am și două cărți:
Am scris despre fiecare dintre ele, dar nu mai pun link-urile, că le-am mai pus și cu altă ocazie și nu vreau să devin redundantă; dacă sunteți curioși, ele se găsesc în arhivă, la ”eticheta” cu numele lui. Le-am citit cu mare drag și, la rândul lor, ambele cărți au o semnificație aparte pentru mine. Pe cea din stânga am primit autograf, acum trei ani :) Iar din cealaltă carte am aflat despre răbdarea și atenția lui față de public, precum și disponibilitatea pe care o dovedește dintotdeauna față de admiratori, ceea ce mi-a dat curaj să-l abordez eu însămi, în ceea ce-a devenit una dintre cele mai extraordinare amintiri ale vieții mele.
Nu sunt foarte încântată de aspectul colecției, mă refer la felul în care sunt aranjate; mult mai bine le-ar sta pe un suport din acela special de CD-uri și DVD-uri, însă efectiv nu avem spațiu și pentru așa ceva. Când ne vom muta, asta va fi una dintre prioritățile mele.
Apropiindu-mă tiptil de finalul acestei postări, ce-aș putea spune? Cei care mă cunosc știu, iar voi, care mă citiți, de asemenea știți cât de drag mi-a devenit Zubin de-a lungul anilor. Muzica lui îmi ține și de amar, și de bucurie; ascultându-i interviurile, mi se îmbogățește sufletul; urmărindu-l dirijând, mă încarc de energie pozitivă. Apropo de asta, am zâmbit cu un aer de ”oh, da, știu cum e” când am auzit-o pe pianista Yuja Wang povestind despre experiența ei de a cânta într-un concert dirijat de Zubin:
”Odată, în timpul unui concert pe care l-am avut la Florența, a fost cât pe ce să uit să intru, pentru că priveam fascinată și plină de bucurie mâinile lui. Mișcările îi sunt atât de elegante și în același timp de naturale. Îl priveam cum trăiește muzica și parcă eram în transă, când deodată am realizat: ah, trebuie să intru!”. :)
Sper din toată inima să mai fie în putere ani mulți (apropo, în titlul postării sunt chiar cuvintele lui și-i dau dreptate: sufletul și mintea lui sunt cele ale unui om aflat în floarea vieții). Mi-am dorit mult să fiu la concertul său aniversar, care va avea loc astăzi la Viena și-n cadrul căruia va dirija exclusiv lucrări de Beethoven. N-a fost să fie. Dar sper că vor fi altele.
Voi încheia articolul citându-l pe Itzhak Perlman, care la un moment dat a spus despre Zubin: ”he is magical, larger than life”. În cuvinte puține, a exprimat atât de multe :)
La mulți ani și la încă multe concerte, my dear Maestro... :)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu