Bine v-am regăsit, mă duc la culcare

Știți cum reușești să te întorci din concediu mai mult sau mai puțin decupat de oboseală? E simplu (nu c-ar fi de dorit să urmeze careva modelul). Ai zborul de întoarcere la o oră foarte matinală, în noaptea în care se trece la ora de vară. Iată, în felul ăsta se doarme și mai puțin decât s-ar fi dormit oricum. Capacul se pune cu talent și pricepere a doua zi, când te duci la serviciu și e grevă la transportul public - din ce-am înțeles, una dintre cele mai mari greve din ultimele decenii - așadar pentru un singur drum schimbi 3 autobuze și un metrou (după ce te-ai trezit la 5:30 ca să le prinzi pe toate antemenționatele și să fii în jur de ora 8 pe plantație). Vă spun, ceva sublim.

No, așa. Am multe să vă povestesc de săptămâna trecută și multe poze să vă arăt, și am s-o fac. De îndată ce voi reuși să țin ambii ochi deschiși.
(Mă rog, am izbutit asta azi timp de 8 ore, dar mai mult ar fi practic imposibil în momentul ăsta).

A fost frumos. Am avut timp să ne plimbăm pe îndelete prin Veneția, am vizitat insulele Murano (inclusiv Muzeul Sticlei) și Burano, am fost la Padova și mi-am luat cei mai frumoși cercei. Vă las cu niște poze drăguțe, avanpremieră pentru poveștile care vor urma. 

 

Acestea fiind spuse, vă rog să mă îngăduiți, dar abia mai nimeresc tastele. Ne citim zilele acestea.

PS: în concediu am mâncat și lighioane fructe de mare. Nu că le-am fi căutat, dar noblesse oblige, ce să mai și faci.