Conflicte interioare cu boabe de ienupăr murat

După cum vă spuneam acum câteva zile, am laringită (una de manual, adică mă încadrez la marele fix în tabloul clinic). Astăzi mă simt mai bine decât joi sau vineri - încaltea vineri seara am avut niște accese de tuse de mi se părea că-mi dau plămânii afară - și vocea dă semnale încurajatoare. Vorba lui Poirot când era și el atins de răceală, ”în fond, poate că este posibil să supraviețuiesc de data aceasta” 🤔.

Problema e că nu prea sunt medicamente ”țintite” pentru chestia asta. Din fericire, omul a găsit la farmacie niște bomboane absolut geniale care conțin ingredient activ și au făcut deja minuni pentru vocea mea, care vineri suna de ziceai că am înghițit glaspapir. Și Mucosolvan pentru tuse. Mai mult decât atât însă nu prea se găsește, deci m-am profilat pe ceaiuri călduțe cu miere și suc de portocale și sper să-mi revin pe deplin în următoarele zile.

Chestia asta m-a făcut să mă gândesc la ceva. Cum s-or fi descurcând ăia care zbiară împotriva medicinei alopate (alde Olivia Steer și altele ca ea) când sunt bolnavi pe bune? Asta-n ipoteza că fac exact ceea ce predică, adică nu iau niciun medicament și se tratează pentru absolut orice afecțiune cu decoct de ciuboțica cucului pleșuv, lapte de ornitoric destoinic și ouă de vrednică prepeliță coapte pe pat de ienupăr. Deci eu vineri cred că aș fi luat și tablete de Trinitrotoluen, dacă mi s-ar fi spus că mă scapă de tuse. Ok, exagerez un pic, dar înțelegeți ideea.
Chiar or fi stând așa, cu tot felul de simptome în cel mai bun caz sâcâitoare like shit? Toate decocturile și tincturile nu fac cât substanța activă, și nici măcar nu am în vedere afecțiunile cu adevărat serioase. Și ok, ei poate sunt duși cu sorcova și preferă să sufere săptămâni în șir, dar la fel or proceda și când e vorba de copiii lor?

Tot la categoria asta se încadrează și cei care-i dau cu ”toate bolile reprezintă faza de vindecare a unui conflict interior”, chipurile tot ce ai de făcut e să afli sursa conflictului și boom-bang, te scoli gata vindecat, conflictul rezolvat, prepelițele și ornitorincii joacă hora bucuriei pe trilurile cucului voios. Din curiozitate (zi-i mai bine masochism), am dat un google după ”laringită conflict interior”. Brr, simt că mi s-a aplatizat creierul numai cât am scris chestia asta (ceea ce n-ar fi exclus. S-ar numi că e un conflict de ordin intelectual).

Dintr-un survol am găsit vreo 5 surse, ferească Zamolxis și Gebeleizis.
🤨- conflict de sperietură - tusea apare în faza de vindecare. Dar de ce tușesc dacă n-am identificat niciun conflict, hai?
😠- pe o altă pagină, o cucoană mă bate la cap că laringita înseamnă că nu-mi dau voie să fiu eu însămi, deși adevărata ființă interioară vrea să se dezvăluie. Eeeee, dacă pun mâna pe ființa ceea, să vedeți ce-o flocăi.
🙄- o altă sursă mă informează că laringita înseamnă că nu pot exprima ce am pe suflet, nu-mi pot exprima propriile opinii. Asta s-ar putea să aibă o sămânță de adevăr. Nu pot să-mi exprim opinia că unii dintre clienți sunt cu desăvârșire bătuți în cap. Deci înseamnă c-am rezolvat conflictul? No bine, ne bucurăm pe-această cale, da' eu o să continuu cu bomboanele de tuse, Mucosolvan și ceai de salvie. Așa, ca măsură de siguranță în caz că e surd conflictul.
😒- conflict de teamă teritorială, zice altă sursă, dar cică asta numai dacă ești stângaci. Nu sunt, deci rămân nelămurită (hait, dacă fac vreun conflict de nelămurire? Aș aprecia dacă faza de vindecare ar implica slăbitul a vreo 4 kilograme, mulțumesc anticipat).
😐- conflict de amuțire, cuvântează altă cucoană, informându-mă că mă simt exclusă de la toate formele de comunicare. More power către bomboanele de tuse care vor restabili fluxul comunicațional :))).

Și când te gândești câți vraci și coaches și mentori și life trainers și terapeuți holistici fac grămezi de bani pentru a recomanda bazaconii precum cele de mai sus. Desigur, pe bază de studii aprofundate, certificări și training-uri (ținute de unii aflați mai sus pe scara șarlataniei), nu așa oricum.