Am tot amânat să continuu povestea despre vacanța la Veneția și-am realizat că, de fapt, ceea ce vreau să vă mai scriu se referă la insulele Murano și Burano. Despre Padova nu sunt foarte multe de spus; e un oraș universitar micuț și ni s-a părut relativ banal, principala sa atracție fiind Bazilica di Sant' Antonio; aici aflându-se mormântul Sfântului Anton, constituie un reper important pentru catolici.
Ar mai fi Piazza dei Signori - unde am așteptat vreo 20 de minute la o masă pentru a ne băga în seamă vreun chelner, după care am plecat realizând că asta nu se va întâmpla; și-ar mai fi fost Muzeul de istorie a medicinei, dar nu s-au potrivit lucrurile de data aceasta.
Așa stând lucrurile, vă invit pe cele două insule menționate 🙂.
La Murano mai fuseserăm o dată, când am vizitat Veneția în 2008, dar la momentul respectiv nu am apucat să vedem Muzeul Sticlei. Și acum ca și atunci, ne-a plăcut foarte mult. I se mai spune și ”insula plăcerilor vinovate” și se povestește că însuși Casanova ar fi avut o aventură aici. Cu o călugăriță (trust Casanova să bage femeia cucernică în păcat 🙄).
Iată, în prima fotografie se pot vedea mai multe modele de ”millefiori”, din care se confecționează celebrele ”bijuterii de Murano” 🙂.
Și-un mândru cocoș:
Insula Burano a fost o premieră și ni s-a părut absolut extraordinară. O explozie de culoare, celebră pentru căsuțele văruite în nuanțe intense și dantela din ață. Legenda spune că, din cauza ceții, pescarii nu-și puteau identifica propriile locuințe, așa că le-au personalizat folosind culori vii.
Din ce am înțeles, proprietarii nu pot schimba culoarea casei decât cu aprobare de la primărie, care le dă inclusiv o paletă de culori din care să aleagă.
Nu doar casele sunt spectaculoase, ci și decorațiunile exterioare ne-au atras atenția.
Vă spuneam într-un articol de-acum câteva săptămâni, că de pe insula Burano mi-am cumpărat cei mai frumoși cercei. A fost dragoste la prima vedere, nu pot descrie cât de mult mi-au plăcut. N-a fost să fie; am pierdut unul în a doua săptămână de după concediu. L-am căutat peste tot, degeaba.
Am ales să-l păstrez pe celălalt, în speranța că, vreodată, o să-mi pot lua o pereche asemănătoare și voi avea unul de rezervă. Așa cum se întâmplă de obicei cu cerceii din sticlă de Murano, nu erau identici, așa că-l voi putea folosi pe cel rămas ca alternativă.
Iată, acesta e cel rămas.
Cu aceasta, probabil vom lua o pauză de la vacanțele în Italia, o țară din care am văzut destul de multe până acum: Veneția, Padova, Florența, Roma, Napoli, o parte din Sicilia, Milano și o bună parte din Coasta Amalfitană.
Vom reveni cu siguranță cândva, dar între timp, alte țări ne așteaptă... 🙂
2 comentarii:
Eu am fost cu ani in urma pe insule, intr-adevar foarte frumoase, mai ales Burano. La Murano ne-a aratat cum sa deosebim chestiile originale de chinezarii, trebuie sa aiba o stampila imprimata in sticla. In Padova am fost anul trecut, Basilica "Sfantului" e o capodopera, m-a lasat cu gura cascata mormantul Sf Anton, la care a contribuit si Michelangelo. Am trecut de trei ori, odata pentru inchinare, odata ca sa casc gura mai bine la statui si a treia oara in alta zi cu ghidul audio. Am avut noroc sa prind un tur ghidat al universitatii de medicina, sarbatoreau 800 de ani, si am vazut aula in antecamera careia aveau un balcon de lemn de unde a vorbit Galileo, si era un bust al lui Constantin Cantacuzino. Teatrul anatomic e interesant, poti sa intri in centru, in locul cadavrului cum ar veni, si aveau si replica la scara mai mica, dar tot mai frumos e cel de la Bologna.
@SAM, îmi pot doar imagina cum trebuie să fi fost experiența de-a vizita universitatea de medicină și teatrul anatomic :)
Poate vom mai avea cândva ocazia, cine știe...
Trimiteți un comentariu