”Hai să facem ceva!” 💙💛❤️

Până mai ieri eram convinsă că dacă - DACĂ - mă duc la vot, o fac doar pentru a-l anula, ca să nu risc să mi-l folosească fraudulos vreo jivină coruptă. Efectiv simțeam că nu am nicio opțiune, iar părerea despre Lasconi nu era deloc bună (după cum am și scris acum trei săptămâni). Nu s-a îmbunătățit deloc de-atunci, ba chiar dimpotrivă; după ce-am urmărit-o în dezbateri și emisiunea cu Cristian Tudor Popescu și Cătălin Striblea, numai că nu mi-am pus mâinile în cap. E slabă, nepermis de slabă pentru un candidat la președinție, nu știe mai nimic și nici nu pare că s-ar strădui să învețe, deși ea așa spune.
(De fapt, n-are rost să mai vorbim de politică externă în cazul ei. Adică să fim serioși… ea nu părea să știe că anatomia e parte a biologiei 🙄).

Numai că. Urmărind ascensiunea alarmantă a lui Simion din ultima perioadă am realizat că, oricare ar fi părerea mea despre cucoană, trebuie să folosesc singura pârghie de care dispun pentru a încerca să-i pun piedică extremistului. Dacă ajunge la Cotroceni, ar nenoroci definitiv țara în care m-am născut. Fiindcă nu numai despre el e vorba, ci și de imensul avânt pe care l-ar lua AUR la alegerile parlamentare care vor avea loc săptămâna viitoare.

Așa stând lucrurile, decizia nu putea fi decât una singură. Cu silă, am votat singura persoană despre care cred că-l poate opri pe Simion din a ajunge în turul al doilea.

Semnificativ mai multă lume comparativ cu alegerile europarlamentare, dar în două minute deja terminaserăm. Oamenii se salutau, zâmbeau, citeam pe chipul lor înfrigurarea și speranța.

- Săru'mâna! Hai să facem ceva!

Credeam că sunt blazată, dar tot m-au trecut fiorii.

- Bună ziua! Da, hai să facem ceva!

Am făcut. Cu lehamite, dar am făcut. Și chiar dacă mă dusesem “meh” (știind pe cine urmează să votez), am ieșit cu ditamai nodul în gât. Probabil fiindcă o bucățică din România va rămâne pentru totdeauna în sufletul celor care am plecat. Și-n astfel de momente ne aducem aminte de asta.
Sper doar că Lasconi va avea suficientă minte încât să realizeze că foarte multe dintre voturile pe care le primește astăzi nu sunt ale sale, ci sunt voturi contra extremismului.

Mai sunt câteva ore până se închid urnele și apar primele exit poll-uri, iar prezența la vot este neașteptat de ridicată. Sper ca asta să fie de bun augur.

Adică, mă rog. Atât de bun pe cât se poate să fie, cu Ciolacu mergând en fanfare în turul al doilea (nu-mi imaginez un scenariu în care așa ceva nu s-ar întâmpla). Dar poate țara asta are măcar un dram de noroc și nu cade pradă valului de extremism.