Prin târg(uri) de Crăciun

(Probabil sunteți curioși referitor la paranghelia de Crăciun organizată de neasemuita mea colegă pe numele ei de scenă Vitex. Voi reveni cu o postare dedicată. În preambul, pot spune că ideea a fost bună și că-n mod sigur ar fi ieșit ceva fain... dacă ar fi fost organizat de o altă persoană). 

Weekend-ul acesta și weekend-ul trecut ne-am preumblat pe la târguri de Crăciun. Le așteptăm în fiecare an cu nerăbdare, ca să ne bucurăm de atmosfera pe care o induc, dar și (în special de asta, dacă e s-o zic p-aia dreaptă) pentru a ne înfrupta din nenumăratele bunătăți pe care numai cu această ocazie le găsim. 

Sâmbăta trecută am fost în Lübeck, ceea ce s-a dovedit o idee cât se poate de proastă - nu de alta, dar o mai avuseseră și alte câteva (zeci de) mii de oameni înaintea noastră, drept pentru care orașul era arhiplin și ne-am învârtit exact o oră după un loc de parcare. Agasați și între timp foarte flămânzi, ne-am dus în centru și am înfulecat la repezeală o friptură în chiflă și niște clătite, ne-am plimbat un pic prin zona pietonală, după care am pornit spre casă. 

N-am poze din Lübeck, în afară de asta care avea o lumină aparte - iar turlele din spate mi-au amintit de Hogwarts 🙂

Ei, dar ieri și azi am fost în Hamburg. În retrospect, ne întrebăm de ce ne-o fi trebuit nouă Lübeck, din moment ce avem la jumătate de oră cu metroul o splendoare de oraș, cu niște târguri de Crăciun absolut senzaționale. Da, la plural. Noi am numărat vreo cinci, dar sunt mai multe, răspândite în tot orașul.

Arhiplin și aici, desigur, însă incomparabil mai frumos. Având în vedere aglomerația, nu am făcut poze de atmosferă fiindcă nu ar fi fost reprezentative.
Iată, cam așa arată zilele astea în orașul meu 🙂 (imaginile sunt de pe site-ul dedicat, adică de aici). 

Nu că-i frumos? Dar să vedeți ce simfonie de arome și gusturi... Ne plimbam și nu știam la ce să ne oprim mai întâi. Adică de fapt eu eram cea nesigură, că jupânul știa foarte bine ce voia, fiindcă mai mâncase și anul trecut și-i plăcuse: Dresdner Handbrot, o plăcintă saxonă cu brânză topită în aluat cald și cu șuncă sau ciuperci. Este foarte gustoasă, dar e bombă calorică, motiv pentru care inițial m-am ținut departe de ea.

Însă acum serios, cât poți să reziști unui asemenea asediu? 

Aici, in the making, așteptându-și rândul la cuptor:

Și prada noastră de ieri: 

Ce pot spune - e ceva pe sistemul ”mănânc. Simt caloriile cum s-adună. Mănânc”. Nu le poți rezista, nu dacă le-ai simțit aroma. Caloriile? Să fie sănătoase, că io nu le deranjez, iaca.... 🙄

După acest efort era cazul, nu-i așa, de-o răsplată. Motiv pentru care m-am recompensat cu o clătită cu banane și Nutella. Războiul caloric continuă, caloriile marchează, Greta pierde. Vinul fiert n-a făcut decât să stingă dezmățul. A, eu mi-am luat și niște castane coapte, pentru că de ce nu. 

Astăzi am recidivat cu o frigăruie de porc, precum și o clătită cu cremă Spekulatius și cireșe. Și cu vin fiert, cum altfel. Doamne, cât e de bun. Mulțumesc zeilor că fost-a inventat.

Iată și niște imagini cu decorațiunile festive din centru. Bag seama că-s mai modeste decât în București. Așa ne trebuie, dacă n-o avem primar pe doamna Firea Sârmă-n-dos (ptiu, ptiu).

A existat și un aspect care m-a cam enervat, dar am decis să nu-l mai includ în text. N-are niciun rost. Îmi pun un punch de prune mai bine 😃 Hai noroc (sau Prost!, cum se spune pe aici) 🍻