Doctor, avocat, fotbalist, pompier, pilot, Făt-Frumos. Doctoriță, profesoară, manechin, balerină, prințesă. Răspunsurile la deja clasica întrebare "ce vrei să te faci când ai să fii mare?" variază în funcție de vârsta copilului, recentele experiențe ale acestuia, modul în care percepe realitatea și oamenii cu care intră în contact.
Personal, nu mai țin minte ce voiam să devin, parcă totuși pictoriță (mai târziu m-am reorientat, spre norocul întregii omeniri :D). Știu însă pe cineva care, băiețel de vreo 4-5 ani fiind, declara sigur de sine că dorește să devină "inginer de bani". Explicația era simplă: având în familie ingineri de succes, oameni pe care-i admira, i se părea că asta e o meserie cool. Și afară de asta, descoperise că e foarte important să ai bani, deci cugeta că ar fi foarte înțelept să-i producă el însuși :D
Cred că foarte puțini sunt aceia care-au urmat calea pe care-o visau în prima copilărie (în opinia mea, atunci când chiar se întâmplă asta, e cel mai adesea legat de aspectul vocațional, cum ar fi spre exemplu muzica, baletul sau pictura). Cu puțin noroc, profesia pe care-o alegem ne reprezintă și ne împlinește. Dar cum perfecțiune nu există (dacă există vreun mod mai puțin clișeistic de-a exprima ideea asta, faceți-mi-l cunoscut, vă rog, mulțumesc anticipat :D), tot așa nu există meserie sau loc de muncă de care să fii permanent mulțumit și fiecare dintre noi are momente când își dorește să fie rentier :D
Eu am ajuns la concluzia că mi-ar fi plăcut să fiu cititor profesionist. Adică, după capul meu :P, treaba asta ar funcționa cam așa: primesc o anume comandă de cărți de citit pe lună, cărți cărora să le fac apoi rezumatul și o critică. Tematica acestora ar fi, desigur, la latitudinea mea.
Și, evident, mi-aș fi dorit un salariu consistent pentru această îndeletnicire :)), al cărei avantaj, printre altele, este că practic nu ieși niciodată la pensie și cu mare plăcere faci ore suplimentare (iată, am în vedere și aspectul capitalist al problemei :D).
Exact de ce-ar fi nevoie de o astfel de meserie, nu știu :D Însă nici nu m-am gândit la asta, de vreme ce oricum discutăm despre o utopie. Stând pe sofa, cu o cafea și niște ciocolată alături și citind, mi s-a întâmplat să ridic ochii din carte și să mă gândesc cât de mult mi-ar plăcea să fac asta for a living. Pe o canapea și într-o încăpere precum cele din imaginea de mai sus ;))
Vrabia mălai visează.... și eu, să fiu plătită regește pentru lectură :D
Voi, cu mintea și experiența de astăzi, ce-ați fi vrut să deveniți?
Postări
7 comentarii:
Greta draga, m-ai atins la corazon. Daca ar exista o asemenea meserie de cititor profesionist, as fi maestra :)) Nici ca mi-ar placea mai mult ceva. Ce descrii tu e asa frumos! Chiar ca utopie... din pacate.
Rox
@Rox :)) Păi daaaacă ar exista meseria asta, ne-am putea face împreună o firmă :D Cu două ca noi, ar merge strună :))
Pai critic literar, sa se numeste meseria de cititor profesionist :D
Cand eram mica, visam sa ma fac profesoara. Cand am crescut si am inteles ce inseamna aia, m-am razgandit, mi-am dorit sa lucrez in turism. Nu e asa cool pe cum pare la prim vedere. Si iata-ma azi, un fel de profesoara si descopar ca am o rabdare de a carei existenta nu aveam! Imi place, dar e epuizant. Cred ca mi-as dori sa devin calator profesionist. Sa circul pe glob si sa stau in hoteluri misto, sa vad locuri noi mereu....Iaca utopia :P
Subscriu la utopiile voastre, sa citesc in timp ce bat lumea-n lung si-n lat :) Pana oi absolvi scoala de cititor-turist, ma amagesc cu balante, debit, credit si calcul de impozite - si n-as putea spuna ca nu-mi place :)
@Carmen.... jein, cum spun nemții, adică și da și nu. Am sentimentul că munca unui critic literar e mai serioasă decât ce-aș comite eu.
Uite, de pildă acum citesc "Comisarul", de Sven Hassel. Oare cum ar putea ieși o critică solemnă pe seama vorbăriei interminabile (și specifice) a lui Porta? :))
@Thea, vasăzică tu visezi la o combinație... not bad! Ne cuplăm toate patru de mai sus și ne împărțim sarcinile: juma' de an pe drumuri, juma' de an pe canapea. Când revin acasă cele care călătoresc, numai bine au recomandări fresh de lectură, respectiv recomandă destinații. Iote ce bine mă pricep să organizez :))
Eu micuta fiind chiar visam sa devin cititoare. Pana cand mama enervata de intrebarile mele despre ce si cum sa fac ca sa devin asta, mi-a taiat-o scurt ca nu exista meseria. Bang!!!
Bineinteles ca nu am crezut-o si am studiat un lexicon intreg ca sa aflu ca pe cititori profesionisti, ii cheama lectori si ca trebuie sa isi cunosca bine limba...
Hmmm, deci ma chinui acuma cu verburi si alte chestii gramaticale pe germana ca sa ajung odata la statutul ala de perfekt sprecher :)
@A.O, ce bine-mi pare să-ți văd din nou scrisul! :)
Deci încă o aspirantă la titlul de cititor profesionist... ok! Se numește că acum suntem 5. Foarte bine, la mai mare! Să vezi numai ce companie ne clădim :D
În altă ordine de idei, și referitor la cărți - am citit cărțile trimise de tine anul trecut. Ți le trimit înapoi în cursul zilelor viitoare, dar mai întâi o să-ți trimit un mail ;))
Trimiteți un comentariu