vineri, 6 ianuarie 2017

Decalogul anului 2017


Hmm-mhmmm. Anul n-a început senzațional, dar nu e ca și cum asta ar fi vreo surpriză. Încă am sufletul greu, încă am probleme de rezolvat, încă tânjesc după o anume liniște interioară de care nu am avut parte niciodată, dar la care nădăjduiesc în continuare.

Anyway. În aceste prime zile am lenevit, probabil am pus pe mine vreo două kile (dar eu de cântar nu mă apropii, să fie clar) și am citit un roman de Stephen King - ”Dr. Sleep”, la finalul căruia am ajuns la o concluzie destul de surprinzătoare. Dar despre asta voi povesti mai detaliat într-o postare dedicată. În altă ordine de idei, inspirându-mă dintr-o postare a Loredanei, azi aș vrea să fac un exercițiu inedit. Inedit pentru că, după câte pot să-mi aduc aminte, nu am mai făcut niciodată așa ceva. Și anume, voi încerca să identific zece lucruri pozitive despre mine. Haha, asta da provocare, nu-i așa? :D

- arăt mulțumitor. N-aș fi putut fi niciodată competitivă pentru titlul de Miss Univers (uite că tot nu reușesc să rămân 100% pozitivă), dar all in all cred că sunt ok. Asta-n ciuda celor două kilograme - sper că doar două - pe care le-am luat în ultima vreme.
- sunt o femeie puternică. Am trecut prin multe. 
- am un om minunat lângă mine, care mă iubește și pe care-l iubesc mai mult decât pe oricine altcineva.
- muncesc mult și sunt foarte devotată companiei pentru care lucrez. Nu mă refer doar la actualul loc de muncă, ci vorbesc în general.
- rămânând în sfera profesională, sunt o colegă bună. Mă înțeleg bine cu toată lumea și reușesc să-mi mențin cool-ul chiar dacă am munți de muncă și mail-uri isterice de la angajați de la Customer Care cu sex în continuare incert
- iubesc muzica clasică și sunt fericită că-mi găsesc bucuria în asta.
- sunt rezonabil de inteligentă. Suficient cât să fi învățat germana la 28 de ani și să am un serviciu de răspundere - care-mi place și care-ar putea fi job-ul ideal, dar nu e, pentru că, mnah.... nu există așa ceva :))
- am 4 prietene bune, care-mi sunt aproape chiar dacă ne despart mii de kilometri. Vă iubesc, gagici :) și sper că vă merit.
- fac terapie de patru ani. Cred că e un act de curaj și de onestitate față de tine însăți să recunoști că ai nevoie de ajutor specializat.
- am învățat să iert. Am avut o perioadă grea, teribil de grea. Încă nu s-a terminat. Mă rog și sper să ies cu bine din ea și să se termine, să treacă... 

Aștept să-nceapă restul vieții mele. Îmi doresc să fie mai bun decât prima parte.

8 comentarii:

Anonim spunea...

Citesc blogul tau si ma uit la Concertul de Anul Nou care s-a reluat pe 3sat. Nu este oare o intimplare? Tu ai fost acolo si ai savurat fiecare ton. Iti doresc mult succes in continuare, este bine, nu iti face nici o grija. cu drag Livia

Anonim spunea...

Ce frumos ai scris!ai de ce sa fii mandra de tine!
imi place acest exercitiu, o sa il fac si eu cu mine si cu sotul - tre sa ii mai spun si lui cat de minunat e.
Cris

Loredana spunea...

Greta, dragă, mulțumesc și felicitări. Citesc și recitesc ce ai scris. Ți s-a părut greu exercițiul, dar ce lucruri minunate ai pus acolo. Valoroase, importante, vitale chiar.
Recitește-le când crezi că e rău, sau nu poate fi mai rău, sau... vezi cum ai scris acolo că ești o femeie puternică. Și chiar ești, o spun faptele, parcursul tău, lucrurile trăite. Iar despre a învăța să ierți, ahh, mie-mi pare ceva extrem de important. Mă tot chinui să-mi dau seama ce înseamnă să ierți cu adevărat. Pe tine însăți, pe alții. Nu-mi iese.

Așadar, capul sus și an cu multe momente prețioase să ai! :)

Greta spunea...

Așa de mult mă bucură ceea ce-mi spui, Livia... :) Mă face foarte fericită asocierea cu acest concert, care a fost unul dintre cele mai mari vise ale mele. Îți mulțumesc!

Greta spunea...

Mie mi se pare banal tot ce-am scris, și chiar a trebuit să mă gândesc serios ca să găsesc zece puncte pozitive... Dar sunt de acord, e un exercițu util și soțul tău cred că va fi încântat să i-l faci! :)

Greta spunea...

Loredana, eu sunt cea care-ți mulțumește :) Cred că mi-a prins bine exercițiul ăsta. Cât despre iertat... nu reușesc să mă iert pe mine. Probabil nu mă iubesc suficient de mult. Greu, greu.
Un an plin de iubire, cu împliniri și zâmbete să aveți amândoi, tu și Puștiul! :)

Anonim spunea...

I am proud of you :)

Greta spunea...

Thanks :) I'm not.
Am doar scurte accese, care vin extrem de rar și se duc foarte repede :))