Berlin, (m)eine Liebe...

Unul dintre cele mai interesante - și pragmatice - principii pe care le-am întâlnit în Germania este acela al amplasării gărilor cât mai în centrul orașului. De câteva ori am fost foarte recunoscătoare pentru asta - de obicei atunci când cobor din tren într-un oraș pe care nu-l cunosc și, aflându-mă în plin centru, constat că mi-e destul de ușor să mă orientez. Procedeul mi se pare atât de firesc și de logic, încât nu înțeleg de ce nu este universal valabil.

Ei, dar o gară mai în ”buricul târgului” decât la Berlin, nu cred să existe. De ce spun asta - simplu, în momentul în care ieși din incinta gării și te uiți, ca tot omu', în zare, ce vezi? Parlamentul și Cancelaria, asta vezi :D Sunt, practic, la câteva sute de  metri distanță. Poate fi o gară mai centrală de-atât?

Gara din Berlin

Personal, percep asta ca pe un ”bun-venit” perfect. Ieri dimineață mă plimbam în antemenționata zonă. Vorba lui nenea Iancu, aveam ”canțilerie”.

Cancelaria (clădirea din plan îndepărtat).

Am mai spus, în Germania mă simt acasă. Îi sunt foarte recunoscătoare pentru felul în care m-a primit și pentru ce mi-a dat în cei aproape zece ani de când mi-am început noua viață. Mi-e foarte bine aici și îndrăgesc fiecare colț de stradă; e parte din ea, din țara mea adoptivă. 

Dar dacă Germania mi-e dragă, Berlinul, atât de viu și incitant, îl iubesc. La precedenta vizită nu mă impresionase foarte mult, dar acum se poate spune că l-am redescoperit. Cred că dac-ar fi după capul meu, mi-aș cumpăra zeci de accesorii, tricouri și genți cu inscripția ”I ♡ Berlin”. Exagerez, dar nu cu mult. M-aș muta acolo alaltăieri, dacă ar fi posibil. M-am încărcat de energie și mi-era sufletul plin ca un balon cu heliu. Să mă plimb pe străzi, să inspir atmosfera locală, tumultul unei autentice metropole, sutele de magazine, freamătul, amestecul inedit al aspectelor amintind de estul comunist cu elemente moderne și arhitectură îndrăzneață, culoarea... toate astea reprezintă, pentru mine, una dintre definițiile fericirii. 

După un maraton scurt, dar eficient, în Primark - paradisul chilipirurilor, probabil unicul loc unde poți cumpăra două perechi de blugi (rezistenți și frumos croiți) și 4 bluze cu 41 de euro - am stat la o terasă din Alexanderplatz și-am ”poștit” frățește un cârnat în chiflă. Nu de alta, dar jupânul inițial n-a vrut, pe urmă a băgat de seamă că e gustos și să mai stăm încă o dată la coadă n-aveam de gând :))) 

N-am plecat din Berlin înainte de-a întreprinde o vizită constructivă în magazinul Body Shop din incinta gării.

E loc de pierzanie acolo, serios vă spun. M-am abținut vitejește să intru și la L'Occitane...

Într-o postare viitoare, vă povestesc de ce m-am dus la Berlin. Nu c-ar fi foarte greu de ghicit, de altfel. ;)