marți, 5 septembrie 2017

Mostre din viața în Germania (VI)


Titlul e oarecum impropriu - în sensul că azi e o singură mostră, nu mai multe, ca de obicei - dar e proaspătă, caldă, abia scoasă din cuptor. 

Mai exact, de azi-dimineață, de la ora 5:10 precis, când, plecând spre serviciu, am tras cu hotărâre ușa după mine și am realizat - o secundă prea târziu - că lăsasem cheia în broască. De cealaltă parte a ușii între timp perfect închise. 

Scurt moment de ”ce mă fac, ce mă faac, ce mă faaaac???”. Păi ce să te faci, Greto... bine cel puțin că ai cheia de la mașină în buzunarul jachetei. Că nu-mi prea permit luxul de-a întârzia pe plantație, din motiv de noi provocări asumate, noi responsabilități și, pe cale de consecință, de potențiale oale sparte-n cap. În ceea ce privește ușa, am abordat o atitudine filozofică - dacă eu nu pot intra, nici alții n-or să poată. 

La amiază contactez un serviciu special pentru asemenea situații (de unde rezultă că nu-s nici pe departe singura căscată) și vine un flăcău simpatic, căruia-i trebuie exact două minute să deschidă ușa. Fără să intervină absolut deloc asupra butucului. Servindu-se de un accesoriu pe care l-ar putea improviza oricine, la o adică.
(Din motive evidente, prefer să nu detaliez pe blog procedeul în sine).

Oscilez între ușurare și îngrijorare. Înseamnă că ATÂT de ușor se poate intra la o adică?
”Da”, zice flăcăul, ”pentru că ușa nu era încuiată”. Hait, ce eram eu OCD până acu', dar ce devin de-acuma încolo...

Uite-așa se cheltuie 50 de euro în 2 minute. 

PS: treaba s-a consumat înainte de ora 17. Dacă depășeam intervalul ăsta, prețul ar fi fost mai mare, considerându-se ”serviciu de noapte”. 
PPS: ce m-a intrigat a fost faptul că nu mi-a cerut niciun act de identitate care să ateste faptul că e locuința mea. Puteam fi oricine. 

Da' mai bine nu m-aș mai gândi la asta. Mă duc să verific dacă am încuiat ușa.

Edit: am menționat procedeul folosit pentru deschiderea ușii într-un comentariu :)

6 comentarii:

  1. Nu-i bun deloc sistemul asta care blocheaza usa. Avea mama asa si macar o data pe luna ma suna la birou sa vin sa-i descui ca s-a dus la uscator sa stranga rufe/spele pe jos/scuture ceva si s-a trantit usa in urma ei si s-a incuiat. A chemat un lacatus si i-a schimbat incuietoarea aia cu alta normala si asa am scapat si eu de calvar :P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici mie nu mi se pare un sistem indicat. Însă nu avem niciun cuvânt de spus în privința asta, fiind locuință închiriată.
      Altminteri, sunt foarte precaută (ca să nu spun paranoică) în ceea ce privește cheia: o iau cu mine peste tot, inclusiv când mă duc la cutia poștală. După cum se vede însă, e suficient să nu fii atent o dată... :)

      Ștergere
  2. "Accesoriul" ala are legatura cu...medicina? N-ai de ce pastra secretul, din contra e bine sa popularizezi procedeul, aici (Fr) il arata la televizor. Tocmai ca sa ajute cascatii sa economiseasca zeci de euro si sa nu fie escrocati de lacatusi. Tipul care ti-a deschis usa avea dreptate, asa cum a facut el, un hot nu poate reusi daca e bine inchisa, cu cheia. In cazul tau usa doar era doar trintita, nu incuiata.
    Jual

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. N-are legătură :) Era vorba de o sârmă subțire și tare, pe care-a forțat-o un pic între toc și ușa propriu-zisă, răsucind clanța (care e rotundă) în același timp. Și asta a fost, Sesam deschide-te... :)

      Ștergere
  3. Am mai citit ceva asemanator tot pe un blog. Acolo solutia a fost o banala radiografie.

    RăspundețiȘtergere