Mister lexical

De-a lungul timpului am constatat o chestie pe cât de interesantă, pe atât de inexplicabilă. Și mă refer la felul în care cineva încheie un Email, respectiv la ceea ce se poate anticipa, pornind de la asta. Sau ceea ce anticipez eu, mă rog. 

Încă nu mi s-a întâmplat să mă înșel, fapt de care mi-am dat seama de cele mai multe ori retroactiv. După o vreme, am început să fiu atentă la asta, numai pentru a mă hlizi ulterior: iote, s-a confirmat iar!
(Ulterior = după ce-mi trec dracii, adică).

Avem, așadar, următoarea situație. Expeditorul Emailului vrea ceva de la tine. Sau nu e de acord cu ceea ce i-ai comunicat și își exprimă doleanța. Sau a ouat o idee (alertă maximă, scapă cine poate). Bun, expune ce are de expus și evoluția ulterioară a cazului se previzionează din felul în care încheie mesajul. Am identificat două formule de încheiere, frecvent folosite și exprimând același lucru, și fiecare își are ”vibe-ul” ei:

😍 Vielen Dank im Voraus.
- ”Mulțumesc anticipat”. Ce-i drept, e oarecum pasiv-agresivă, pentru că pornește de la premisa că destinatarul se va conforma, dar personal am avut mereu experiențe pozitive cu toți cei care încheie mailul în felul ăsta. Oameni normali, botezați și cu toate țiglele de pe casă prezente la apelul de dimineață. 

😵‍💫 Danke vielmals im Voraus. 
Practic, e fix același lucru, doar formulat puțiiiiintel altfel. Tradus mot à mot, ar fi ”mulțumesc de multe ori anticipat”. 
Ei bine, vă rog să mă credeți că de fiecare dată când mi-a scris cineva, indiferent ce, și-a încheiat în felul ăsta, mai târziu s-a lăsat cu circ pestriț. 
”Vă solicit ca ușile vagoanelor să fie reglate în așa fel încât, la deschiderea lor prin culisare, să reproducă exact primele trei acorduri din imnul național al statului Papua Noua Guinee, danke vielmals im Voraus”.
”Vă solicit ca la verificarea vizuală a boghiurilor să bateți în roți cu ciocanul de revizor în ritm de vals (trei timpi), pentru ca ecoul în metal să sune melodios pentru locuitorii din zona gării. Danke vielmals im Voraus”. 
”Vă solicit ca verificarea etanșeității conductei generale de frână să se facă prin metoda auditivă fină: mecanicul își va lipi urechea de țeavă și va asculta dacă aerul comprimat șuieră pe tonalitatea Sol major. Dacă sună a Fa minor, vagonul trebuie considerat în continuare defect. Danke vielmals im Voraus”.

Orice asemănare dintre exemplele de mai sus și realitate nu este chiar atât de improbabilă cum ar putea părea 😀. În tot cazul, ați prins ideea. Aveți cuvântul meu că fiecare mail încheiat cu ”danke vielmals im Voraus” precede un foarte lung șir de mofturi, presiuni, reminders, ”vă solicit urgent să stați în cap cu limba scoasă” etc. 

Nu găsesc o explicație pentru acest fenomen. Nu ține de sexul expeditorului, nici de țara de proveniență. E o ciudățenie care mă bagă-n draci ori de câte ori o văd și care nu se dezminte niciodată.