miercuri, 28 decembrie 2016

Mergeți la concerte, merită


N-aș putea spune că am fost fan George Michael, dar cu siguranță mi-a plăcut vocea lui și unele dintre cântece m-au însoțit încă din adolescență. Probabil așa s-a întâmplat celor mai mulți dintre noi. Cine n-a suspinat vreodată ascultând ”Careless Whisper”, în timp ce visa cai verzi pe pereți unicorni și curcubee? Și cine n-a fredonat ”Wake me up, before you go-go”? Asta ca să nu mai spun de ”Last Christmas”, care-a devenit un fel de joc foarte amar de cuvinte, având în vedere că George Michael a plecat chiar în ziua de Crăciun...

Am fost la concertul lui susținut la București în 2007, în cadrul unui turneu prin care-și serba un sfert de secol de carieră, în calitate de reprezentant al publicației la care lucram. Nu aveam mari emoții, pentru că așa cum spuneam, nu eram îndeosebi pasionată de muzica lui (la concertul lui Michael Bolton avusesem fluturi bezmetici în stomac, pe de altă parte), dar cu toate astea eram impresionată de oportunitatea de a audia un artist de asemenea calibru în spațiu și timp real.

"Bucharest Go To The City!", a fost salutul de la începutul concertului, iar publicul - vreo 35.000 de oameni, dacă bine-mi amintesc cifrele de atunci - i-a răspuns cu ovații. Recitalul a început cu piesa "Fastlove" și, cu toate că era abia primul cântec, nimeni nu mai stătea pe scaun. Imaginea, țin minte și acum, era incredibilă: o mare de oameni cu mâinile ridicate, dansând și cântând împreună cu George Michael... "Good evening, Bucharest!", a spus el și-a continuat emoționat: "Pentru acești 25 de ani, vă mulțumesc din suflet!".  
"Praying For Time", una dintre cele mai îndrăgite piese ale sale, a adus multora lacrimi în ochi. "Câți ani aveați în 1992?", ne-a întrebat apoi, făcând astfel introducerea piesei "Too Funky", cea mai difuzată melodie din Europa în anul 1992. 
Au urmat "Spinning The Wheel", ”Freedom”, ”Shoot the Dog”, ”Faith”, ”Father Figure”, "I'm Your Man" și alte piese, de care nu-mi mai amintesc...  Cu adevărat, este incredibil sentimentul pe care-l ai atunci când asculți un cântec pe care l-ai mai auzit de zeci de ori la radio până atunci. 


Este motivul pentru care-mi permit să vă îndemn să mergeți ori de câte ori aveți ocazia la concerte, chiar dacă nu sunteți admiratori înfocați ai artistului respectiv (și cu atât mai mult dacă sunteți, desigur). Muzica ascultată live îmbogățește sufletul și aduce o bucurie cum puține alte experiențe o pot face. Sunt ”comori” pe care le veți păstra în suflet pentru totdeauna. Eu îmi voi aminti toată viața acest concert - în special momentul ”Careless Whisper”, interpretat la bis. Nu-mi venea să cred că ascult live cântecul ăsta, ascultat de zeci de ori în adolescență la un casetofon mic și roșu,  care mi-a ținut și de bine și de-amar... 

Îmi pare rău că s-a dus și în același timp sunt recunoscătoare că l-am putut asculta în concert. N-am uitat nicio trăire din seara aceea, deși au trecut aproape zece ani. Fie-ți somnul liniștit, George Michael.

Niciun comentariu: