duminică, 28 ianuarie 2024

Împreună, am ajuns la postarea cu numărul 1.500 ❤️

S-au scurs un pic peste 5 ani de la precedenta postare jubiliară și la fel ca atunci, mă încearcă emoțiile. O medie de aproximativ 100 de postări pe an nu e foarte mult (și nu sunt mândră de mine că postarea aceasta nu a fost scrisă mai devreme); pe de altă parte, nu despre cantitatea de postări este vorba acum.

Ci despre voi 🙂. Despre voi, cei care ați ajuns aici, ați citit și mulți dintre voi mi-ați rămas în preajmă. Pe unii am avut bucuria de-a vă fi cunoscut și dincolo de spațiul acestui blog. Nu vă puteți imagina ce sentiment extraordinar este să vă știu de cealaltă parte a ecranului, să știu că v-a plăcut ceea ce ați citit, să știu că v-a amuzat sau impresionat, să vă simt aproape când mi-am descărcat sufletul pe aici, să-mi împărtășiți din experiența voastră, să primesc sfaturi de la voi.

De-a lungul timpului am primit și primesc atât de mult de la voi, în ciuda faptului că-n ultimii ani am scris considerabil mai puțin; cu atât mai recunoscătoare vă sunt că mi-ați rămas.

Am ales să ilustrez articolul cu aceeași imagine de la postarea cu numărul 1.000, pentru că mi se pare la fel de reprezentativă, sau poate chiar încă și mai reprezentativă decât atunci.


În același timp, sunt conștientă că pe unii dintre voi i-am pierdut. În unele situații nu știu din ce cauză, în altele știu inclusiv în urma căror articole s-a întâmplat asta. După știința mea nu am, în general, opinii controversate; dar câteodată s-a întâmplat să nu fim în consens. Îmi pare rău pentru fiecare cititor care s-a simțit dezamăgit, rănit sau deranjat de ce-am scris eu, sau pur și simplu s-a săturat de mine. Și-mi cer scuze din tot sufletul și cu toată onestitatea, dacă am jignit pe cineva. Tot ce pot spune este că regret și nu a fost cu intenție.

Nu știu dacă vom ajunge la postarea cu numărul 2.000; eu sper din tot sufletul că da 🙂. Și mai sper ca atunci când se va întâmpla asta, să ne bucurăm împreună ❤️.

Vă mulțumesc pentru că-mi sunteți. Cuvintele sunt sărace pentru a exprima ce înseamnă pentru mine acest mic spațiu unde pot scrie, cât de mult bine mi-ați făcut și-mi faceți și cât de recunoscătoare vă sunt pentru bucățica din sufletul vostru pe care alegeți să o împărțiți cu mine citindu-mă și / sau scriindu-mi 🤗🤗🤗.

16 comentarii:

Anonim spunea...

🤩 Te citesc de ceva timp , im esti de ajutor cateodata .Eu sper sa continui sa scrii!. 🍀

Mada spunea...

Felicitări! Să ne citim și la 3000, nu numai la 2000 😊

Ileana50 spunea...

Scrie, Greta, scrie in continuare! Cat timp exista cine sa-ti caute duminica seara postarea si tu mai ai deschiderea sa impartasesti cu noi niste ganduri, merita sa o faci!

blue spunea...

Felicitari! Si…tot inainte!
Scrii tare bine si haios, dai sfaturi, sugestii pertinente si recomanzi filme de calitate.
Multumiri! ❤️

Oana spunea...

Felicitari pentru consecventa! Continua cu scrisul, eu ma bucur la fiecare postare noua! Tare imi place stilul tau!
Oana

SAM spunea...

Felicitari si...continua! Lunea incepe altfel cand am de citit ceva nou pe blogul tau.

Petronela spunea...

Felicitări și la mai mare!
Oamenii vin și pleacă.
Eu sper să bem o vișinată la un moment dat. :)

Anonim spunea...

Continuă, si să nu ai indoieli. Postarile tale sunt frumoase, interesante si scrise cu suflet. Le astept in fiecare saptamana.
Irina

Anonim spunea...

Te citesc cu drag din Stuttgart de ani de multi ani si voi savura fiecare articol in continuare! Livia

Anonim spunea...

Eu te citesc regulat chiar daca nu sunt in publicul target( esti de varsta copilot mei) am mai comentat de cateva ori pe aici cred ca eati foarte talentata te-am sfatuit chair sa incerci un roman. Eu as cumpara o carte scrisa de tine. Nu sunt adepta retelelor sociale de nici un fel, am conturi pe cateva sa urmaresc scriitori sau recomandari de carti dar nu sa Iau lumina de pe Facebook sau ticktock. Citesc cateva bloguri romanesti ca traiesc de 17 ani in alta lume si tu esti unul dintre ele. O citeam pe Simona Tache cu 15 ani in urma intre timp face cu totul altceva acum, eu sper sa scrii mai des si sa ma ierti ca nu comentez mai des. Succes in continuare.

Greta spunea...

Dragilor, m-ați copleșit! Ar trebui să mă vedeți ce zâmbet mi s-a agățat pe față în timp ce vă citeam >:D< >:D< >:D< >:D< >:D< >:D<

Ceea ce mi-ați scris fiecare dintre voi m-a bucurat așa cum nu vă puteți imagina. Sunteți extraordinari și eu sunt foarte norocoasă că vă am. Multă bucurie și căldură în suflet mi-ați adus în această seară! <3 <3 <3

@Anonim, tare mă bucur că-ți este de ajutor ceea ce scriu :)

@Mada, săru'mâna, adevărul e că și mie mi-ar plăcea... Sănătate și chef de scris să fie, că la o adică mă mobilizez eu :)

@Ileana50, de-ai ști cum mi s-a încălzit sufletul citindu-te... <3

@Blue, mulțumesc din suflet, mă străduiesc! :)

@Oana, tare mult mă bucur! :)

@SAM, aproape că mi-a intrat ceva în ochi citindu-te :) Mulțumesc, mulțumesc! :)

@Petronela, asta așa e. De unii dintre ei îmi pare rău că n-au rămas, dar probabil că așa a fost să fie. Cât despre vișinată, vine ea și ziua aia :) Te îmbrățișez!

@Irina, te simt aproape și îți mulțumesc :)

@Livia, mii de mulțumiri, îmi ești alături de mulți ani și tare mă bucur să te am aici! :)

@Anonim, mai să-mi dea lacrimile citindu-te. Mare, mare bucurie îmi faci prin faptul că mă vizitezi și mă citești >:D<

Vă mulțumesc încă o dată și vă cuprind într-o îmbrățișare mare >:D<

Mmmaria spunea...

Keep walking/writig.
Nu intru foarte des dar de fiecare data postarile tale constituie un cadou.
Eu te-am descoperit abia la inceputul anului trecut, iti dai seama ce am cotrobait prin toata arhiva si ce m-am rasfatat...
Dar mai mult decat atat, ai fost cu mine intr-o seara cand ma intorceam de la oncolog, eram pe autostrada si aveai o postare ilustrata cu o poza care spunea "Sometimes I just look up, smile and say/I know that was YOU".
Cumva ai fost si tu cu mine in acel moment de usurare si de recunostinta si ti multumesc.
Keep writing.

Anonim spunea...

Sa te citesc si la postarea 2000 si sa te gasesc sanatoasa si cu voie buna :)
imi place sa te citesc, imi plac hobby-urile tale, ma regasesc in multe (placerea de a descoperi locuri noi, calatoriile, ca esti atat de cu picioarele pe pamant).
Timp am tot mai putin, si intru mai rar. Dar intru mereu sa vad ce ai mai scris :) te imbratisez!
Cris

Greta spunea...

@Mmmaria, m-ai emoționat atât de tare... și da, îmi aduc aminte de postarea la care faci referire. Cu atât mai mult mă bucur că a fost de bun augur când ți-am fost pe aproape într-un moment atât de greu.
Îți mulțumesc că ești aici! :)

@Cris, draga mea dragă, îmi ești aproape de atâția ani și te simt ca pe o veche și foarte dragă prietenă, deși practic nu ne cunoaștem... Mulțumesc pentru că-mi ești și te îmbrățișez din tot sufletul >:D<

Ioana spunea...

Hai că venii și eu la spartul târgului. Pe lângă "daca te oprești din scris, te bat!" As mai vrea sa îți zic că eu nu mi-aș cere scuze cu absolut nimic. Cei care au ales să plece, aia e, duși sa fie, înseamnă că atâta creier au avut. E complet absurd să crezi că toți oamenii vor gândi exact ca tine. Daca asta vrei, cel mai potrivit lucru e sa te închizi într-o cameră și să începi să vorbești cu o oglinda. Te certi, discuți, da daca pleci, înseamnă că ai probleme la bibilica. Atâta timp cât nu e cu înjurături, mi se pare comportament de grădiniță. Știi că eu nu am mai intrat la imbecilul ăla de arhi pentru că și-a făcut cititorii prosti, la kil cum ar veni. Una e sa ne contram, alta să jignești la nivel de birt. Da când îl plătește finestore sa facă reclamă, sunt buni prostii, nu? Na că m-am pornit...
Revenind, nu îți mai cere scuze pentru ceea ce gândești, fiindcă ești liberă să gândești ce vrei tu, nu ce vor alții! Hai la multi ani! Că m-am enervat :))

Greta spunea...

@Ioana, da, știu că nu e posibil să gândim toți la fel (și cred că așa ceva ar fi foarte plictisitor, în primul rând), însă tot mi-a părut de unii dintre comentatori care erau de ani buni aici....
În același timp îmi spun însă că, tocmai fiindcă mă citeau de atâta vreme, ar fi trebuit să știe că n-a fost nicio clipă intenția mea de a-i supăra cu ceva. În sfârșit, asta e...
Mulțumesc de urări și pentru că-mi ești aproape! Sunt tare bucuroasă că te cunosc, că am trecut dincolo de blog și tot bem noi cândva măcar o cafea împreună :)