Mostre din viata in Germania (IV)

N-am laptop inca (si din ce se preconizeaza,  nici n-o sa am prea curand), in schimb am draci. Acumulati in timp, pe modelul "azi una, maine alta", asa ca am zis sa-i exorcizez, pana nu da-n foc mamaliga.

Poate va intrebati cum va scriu, din moment ce-mi lipseste ceea ce cred ca a devenit cel mai important accesoriu din viata mea. Ei bine, aici e meritul jupanului - dupa ce m-a lipsit de laptop, mi-a cumparat o ciudatenie despre care nici nu stiusem ca exista, dar care se dovedeste foarte utila: un adaptor pentru telefon. Pe scurt, telefonul (conectat la Internet) e conectat la monitor*, am si tastatura bluetooth, deci se poate spune ca-mi fac treaba. Intr-o oarecare masura, cel putin, adica atat cat permite versiunea mobila a diferitelor site-uri pe care bantui. E mai bine decat nimic, dar e foarte enervant. Asta cu atat mai mult cu cat...

... nu voi primi laptopul vineri, cum era preconizat. Defectiunea tastelor (pentru care am fost suspectata inclusiv ca am varsat apa pe tastatura, suspiciune neconfirmata, fiindca daca ar fi fost asa nu mi-l repara service-ul Apple nici in 1746355224434242576 de ani) a fost remediata astazi, dar tehnicianul a evaluat din nou scula si-a gasit inca o problema de hardware. Pentru care a comandat o piesa de schimb, care va veni abia peste doua zile, iar pana se efectueaza si reparatia asta mai trece apa pe Main. 

Personal, nu reusesc sa inteleg cum te apuci de reparat un asemenea gadget fara sa-i faci mai intai o diagnoza completa. Dar ma rog, una din principalele mele calitati e ca pricep greu.

Alta sursa de draci e masina. Dupa nefacuta mea din ianuarie, cand am reusit s-o zdrelesc in parcare, a stat mai bine de doua saptamani in service. De fapt, ar fi trebuit sa stea numai o saptamana - dar ne-au sunat ca una din piesele de schimb a venit defecta, deci mai dureaza 3 zile. Dupa alte doua zile ne-au sunat iar, ca tot mai dureaza. Doua amanari mai tarziu, am putut-o lua, in sfarsit. Ca sa constatam ca dadusera chix cu vopseaua, folosind doua tonuri distincte. Reclamatii, discutii, scarpinat in cap, "stati ca a fost alt material si de aia e alta nuanta" (vezi sa nu), concluzia e ca o vom duce din nou in service, ca sa repare ceea ce n-au fost in stare sa faca in doua saptamani. Calitatea serviciilor, care este (si nu e vreun service particular de ograda, e chiar unul de la reprezentanta). 

In alta zi m-am enervat din cauza agentiei care detine complexul de locuinte unde stam. Ne tuflesc oamenii un anunt pe usa, ca in ziua de..., intre orele cutare si cutare, tot norodul sa fie acasa. Musai-obligatoriu-absolut, fiindca se vor monta detectoare de fum in toate apartamentele. Nu poti sa te invoiesti de la serviciu? Ghinion, esti obligat sa lasi cheia unui vecin. Dar poate nu vrei sa-ti inspecteze ala casa, ori pur si simplu nu ai in niciunul dintre vecini atata incredere - ghinion si mai mare, detectoarele alea tot trebuie montate, insa o noua programare se va face pe cheltuiala ta.

Nu e prima data cand se intampla de-astea si de fiecare data ma enervez masiv. Complexul de locuinte inglobeaza, cred, peste 100 de apartamente - asadar tot atatia oameni care sunt obligati sa-si ia liber de la munca, pentru ca doi angajati trimisi de agentia respectiva nu pot lucra sambata. 

Jupanul opineaza ca ma enervez degeaba. Mie insa mi se pare exagerat sa impui atat de multor oameni sa-si ia liber sau sa-si schimbe programul de lucru, in conditiile in care treaba respectiva s-ar putea rezolva in doua-trei ore, sambata. 

(Am intrebat cum trebuie sa procedez daca detectoarele au o zi proasta si s-apuca de piuit de nebune si fara motiv. Cica "luati un bat sau o matura cu coada lunga si impungeti-le, semnalul sonor ar trebui sa se opreasca". Ei, asta e ceea ce numesc eu un sfat nepretuit :D Inca nu s-a intamplat minunea, dar tin matura la indemana pentru orice eventualitate). 

Acestea fiind spuse, imi doresc rabdare si nervi elastici. Supraelastici. Intre timp m-am enervat si din cauza modului de editare a acestui text, care e complet debil in versiune mobila. Apropo, imi cer scuze pentru absenta diacriticelor, dar in conditiile actuale nu am cum remedia aspectul. As face bine sa apas pe "publicati" inainte sa fac vreo miscare prin care sa sterg toata postarea.... 

*Monitorul e o poveste separata, dar bine ca e. Fara el, n-aveam cum (sau pe ce) folosi adaptorul.