Târgul de Crăciun: prețuri mari și oameni aflați în conflict cu bunul simț

Am avut noroc de vreme bună sâmbătă - câteva grade peste zero și fără ploaie, unde mai pui că ici-colo mai era câte-un petic de zăpadă rămas după ninsoarea de săptămâna trecută - așa că am dat o raită prin centru și în Târgul de Crăciun de la Primărie.
Și aceeași idee au avut-o foarte, foarte mulți alții.

La drept vorbind, ajunși în târg mai mult am dat din coate, încercând să avansăm. De frumos era de poveste, de mirosuri te lua cu leșin de poftă, dar prețuri mari, cât despre oameni...

De fapt, am ajuns la concluzia că, dacă soarta noastră ar depinde de o minimă atenție la cei din jur, un minim de simț al orientării și un pic de bună creștere, omenirea ar fi cel mai probabil condamnată la extincție în următoarele câteva decenii. 

Bunăoară: nu te oprești fix în mijlocul drumului să-ți mănânci cârnații și să-ți bei vinul fiert, uitându-te ofuscat la cei care încearcă să-și facă loc pe lângă tine pentru a înainta, ci îți cauți un loc undeva într-o parte, că nu e Târgul tău pe persoană fizică. Sau încerci să iei complexa decizie “ce vreau să mănânc” înainte de a-ți veni rândul și nu ții 15 oameni ca să te interesezi dacă “aveți și cutare” când era suficient să citești meniul cât stăteai la coadă și exemplele ar putea continua, dar ar ieși un text la metru și doar m-aș re-enerva. 

Prețurile sunt măricele spre mari. O cană de vin fiert e 5,50 Euro și mai dai încă 3 Euro garanție pentru cana propriu-zisă (îi primești înapoi dacă o returnezi). Asta-n condițiile în care o sticlă de-un litru de vin gata de fiert (numai cât să-i dai un clocot) costă 4,50 Euro la supermarket.
O chiflă cu șuncă e 5 euro, un măr copt cu sos de vanilie 7,50 euro. La fel (de mult) costă și celebra, înnebunitor de gustoasa plăcintă Dresdner Handbrot, despre care v-am mai povestit acum ceva ani.

Probabil nu întâmplător nu se mai înghesuiau oamenii la rând la plăcintele astea. În condițiile în care în anii anteriori aici era cea mai lungă coadă.
Lumea a devenit mai reținută, mai atentă la bani. Și nu e deloc de mirare. Am remarcat asta și la standurile cu decorațiuni lucrate manual, splendide, însă atât de scumpe... Oamenii se uitau, admirau și plecau.

Am mâncat ceva - mai degrabă pretext pentru a bea Glühwein - și ne-am bucurat că ne-am găsit loc bun la măsuța de pe margine. Dar cum să nu fi găsit, dacă lumea se proțăpise să mănânce și să bea fix în mijlocul drumului?

Cam asta a fost anul ăsta. Nu cred că ne mai ducem sâmbătă, deși ar mai fi suficiente opțiuni. E cam scump și lipsa de bun-simț a oamenilor este descurajantă. Și oricum avem Glühwein cumpărat de la supermarket 💪.