Sau nimic semnificativ, în cel mai bun caz.
Zilele astea șed binișor acasă (recuperare ore suplimentare, până luni) și, așa cum se întâmplă de obicei, îmi făcusem niscaiva planuri. Să, să, să... plus infinit. Și, tot așa cum de obicei tinde să se întâmple, constat că zilele trec și nu prea concretizez nimic din ce mi-am propus.
Pe de altă parte, nu-i ca și cum ar fi intrat zilele în sac sau puturoșenia mea ar fi fost unicul motiv pentru care nu duc toate cele la îndeplinire. Asta pentru că, ce puteam să fac și eu dacă tot am liber, m-am îmbolnăvit.
A început cu o tuse atât de puternică, încât aveam senzația că sunt conectată la un aparat de-ăla de vibromasaj, în felul ăsta mă zgâlțâia:D (chiar, oare nu mi s-o fi topit ceva din celulită pe chestia asta?). I-am dat la temelie cu niște pilule meșteșugit recomandate de o farmacistă. Febră n-am făcut, dar am avut o stare de epuizare care nu m-a lăsat să ies din casă de sâmbătă încoace. Încă o am, pe lângă un foarte înfundat nas, dar în același timp simt că dacă nu ies la aer, o să încep să vorbesc singură :))
Făcând o socoteală, am ajuns la concluzia că sunt la cea de-a treia răceală în interval de numai două luni. Ceea ce mă face să mă întreb dacă asta n-o avea cumva legătură cu faptul că-n ultimii ani nu mi-am mai făcut vaccinul antigripal. Din neglijență, nu din alt motiv. Știu că unora nu le priește, dar eu l-am făcut de trei ori și-n anii respectivi n-am avut absolut nicio problemă.
Făcând o socoteală, am ajuns la concluzia că sunt la cea de-a treia răceală în interval de numai două luni. Ceea ce mă face să mă întreb dacă asta n-o avea cumva legătură cu faptul că-n ultimii ani nu mi-am mai făcut vaccinul antigripal. Din neglijență, nu din alt motiv. Știu că unora nu le priește, dar eu l-am făcut de trei ori și-n anii respectivi n-am avut absolut nicio problemă.
Ce înseamnă să fii răcit, domn'le: evenimentul central al acestei săptămâni va fi, cel mai probabil, faptul că-mi voi cumpăra o veioză :D
PS: na poftim, constat că mi-au dispărut simțul gustului și cel al mirosului. Uite ce-mi lipsea!
PS: na poftim, constat că mi-au dispărut simțul gustului și cel al mirosului. Uite ce-mi lipsea!
Postări
5 comentarii:
Io zic sa profiti de partile pozitive ale lipsei mirosului si gustului: stai cu nasul intr-o buca' de branza cu mucegai, plimba-te pe la raionul de peste, in supermarket, gusta putin pamant, bea un pahar de otet, fa curatenie cu amoniac, experiente de-astea "exotice" :))
Insanatosire grabnica si te pup, chiar cu riscul de a ma contamina!
@Carmen :))) Dar de ce aș comite asemenea fapte? :D
Nu te las să mă pupi :D Nu de alta, dar trebuie să rămâi zdravănă ca să mă oblojești ;))
Pentru ca nu o sa mai ai ocazia, sa testezi asa ceva. Si-apo te dai mare la amici, ca tu ai mancat pamant si ai baut juma de litru de otet! Cool, huh? :))
Ooo, aproape de legile lui Murphy... sa te faci bine, sa te bucuri macar de 2-3 zile libere, fara sa tii nasul in batista :).
Ce fel de veioza vrei? Si eu vreau o veioza noua, una cu picior inalt.
@Carmen, cred că deja e prea târziu: cafeaua pe care-am băut-o după-amiază avea gust de cafea, spre deosebire de cea de ieri, care era doar o licoare caldă :D
@Thea, mulțumesc de gândul bun :) Azi e ceva mai bine ca ieri. În ce privește veioza, voiam una ceva mai puternică, pentru citit; aveam o veioză faină ca aspect (un bec montat într-un cristal de sare), dar destul de chioară ea de felul ei. M-am sucit, am probat una-alta și până la urmă m-am întors acasă cu lampă din aia verticală, înaltă. E pusă aproape de pat, îi pot regla luminozitatea fără să mă ridic dintre perne și dă o lumină foarte prietenoasă, îndeajuns de puternică.
Trimiteți un comentariu